Exclusiv. Cu sportul românesc la psiholog. „Au eșuat pentru că au o mentalitate păguboasă”

Exclusiv. Cu sportul românesc la psiholog. „Au eșuat pentru că au o mentalitate păguboasă”

Aveți cazuri de sportivi care v-au contactat în nume propriu și pe care i-ați ajutat să depășească problemele? 

Da, atât din sporturi individuale, cât și din sporturi de echipă. Ponderea celor care apelează din propria inițiativă la colaborarea cu un psiholog este mai mare în cazul sportivilor din sporturi individuale. Discutăm de o pondere de aproximativ 70%. Cei din cadrul echipelor sunt obișnuiți sa le rezolve alții problemele, să discute alții în locul lor și acest aspect le diminuează mult inițiativa și autonomia, sub toate aspectele.

Dacă vorbim despre cazuri individuale, vorbim și despre probleme legate și de viața persoanlă, și de cea sportivă?

Ambele. Sportivii înainte de a fi sportivi sunt oameni și trebuie să facă față, în primul rând, provocărilor vieții. Apoi, având în vedere faptul că sportul de performanță este un domeniu al excelenței, în care trebuie să scoți maxim pe o unitate mică de timp, sportivul se confruntă și cu stresul generat de competiție. În tot acest context, dacă sportivul nu are echilibru în viața personală, este greu să facă față presiunii din viața sportivă.

Ne puteți urmări și pe Google News

Există doi fotbaliști, Bojan (fost la Barcelona) și Courtois (Real Madrid), care au povestit că au avut de-a face cu atacuri de panică. Primul a avut mari probleme în carieră, din această cauză. Este cu atât mai mult necesar ajutorul unui psiholog într-un domeniu unde nivelul stresului este foarte ridicat?

Aș enumera mai multi sportivi care și-au făcut public impasul emoțional, prin care au trecut și nevoia de a apela la psiholog. Iniesta de exemplu, povestește despre influența pozitivă pe care a avut-o psihologul în viața lui, Robert Enke, fostul portar, care s-a sinucis în urma unor depresii cumplite, Luis Suarez, care a avut niște ieșiri necontrolate, pe fondul unor dezechilibre emoționale si lista este atât de lungă, încât nu are rost să îi mentionam pe toți.

Repet, este vorba despre cei care au făcut public acest aspect, întrucat intervenția terapeutică este un act intim, pe care mulți preferă să îl țină departe de paginile ziarelor. Suportul psihologic este esențial în sportul de performanță, dar dincolo de acest aspect, este mult mai important ca sportivii să conștientizeze acest aspect și să manifeste interes, din propria inițiativă, în a colabora cu un specialist.

Psihologul nu este precum tratamentul medicamentos, pe care de multe ori sportivii, îl iau, în situații limită. Acesta trebuie să aiba un rol bine definit în viața sportivului, atât în situații de criză, dar mai ales pe partea de prevenție. De cele mai multe ori consilierea sau intervenția psihologică este asociată cu depășirea unor obstacole, dar după părerea mea, în sport, ca și in viață, aceasta ar putea fi un suport consistent în viața individului, atunci când își propune prevenirea apariției unor situații limită în viața sa.