EXCLUSIV. Cronică judiciară cu Blaga, „Pinalti” și Udrea, din nou tovarăși la Înalta Curte. REPORTAJ
- Laurențiu Daniel Ionescu
- 7 aprilie 2022, 08:00
Pe holul de la etajul 1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost mare agitație. Ai fi zis că forfota din Aleea Modrogan, de pe vremea când PDL-ul se afla la putere, s-a mutat în fața sălii de ședințe 103. Foștii lideri ai partidului, Vasile Blaga, Gheorghe “Pinalti” Ștefan și Gabriel Sandu așteptau să intre în sala de judecată. Din moment în moment ar fi trebuit să apară Elena Udrea și Ion “Bebe”Ariton.
În jurul politicienilor se învârteau apărătorii. Celebrități în materie de drept penal, foști miniștri de justiție, judecători, procurori, care între timp au îmbrăcat roba avocățească. Tudorel Toader, Dan Lupașcu, Călin Budișan, alături de colegi mai tineri dar tot atât de redutabili la bară, precum Cristian Ene sau Eliza Ene Corbeanu.
Nu au lipsit nici avocații din oficiu, numiți de instanță pentru a-i reprezenta pe inculpații care, fie nu-și mai permit un avocat, fie ai căror avocați nu se pot prezenta la ședința de judecată. Decizia de a numi avocați din oficiu a fost luată pentru a nu mai exista motive de amânare a termenelor în așa fel încât spețele să poată fi judecate în termene rezonabile. Mai ales că unele fapte sunt pe cale să fie prescrise.
Grupul inculpaților, denunțătorilor și martorilor
Într-un colț al holului se mai formase un grup. Oameni de afaceri, ajunși între timp inculpați sau denunțători și martori. O mică parte din crema combinatorilor care au reprezentat, în urmă cu mai bine de un deceniu, cureaua de legătură dintre politic și economic, în perioada guvernării PDL. Dan Grigoriu, Dinu Pescariu alături de Claudiu Florică, Horațiu Berdilă sau Horia Hăhăianu. Conform avizierului urmau să-și facă apariția și alte celebrități precum Rudel Obreja, Tudor “Cici” Breazu sau Ana Maria Topoliceanu, devenită între timp Munteanu. Cu toții ar fi trebuit să apară în fața completului de 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, însă în dosare diferite. Mai exact trei dosare, ajunse în faza de apel în fața celei mai înalte instanțe din România.
Primul intrat în sala de judecată a fost Vasile Blaga. Fost secretar general al PDL, ministru cu diferite portofolii în diferite guverne și candidat la funcția de primar general al Capitalei. Completul de 5 judecători trebuie să judece apelul depus de procurorii DNA care nu s-au împăcat cu gândul că Vasile Blaga a fost achitat de toate instanțele de până acum, inclusiv de un complet de 3 judecători de la ÎCCJ.
DNA a susținut încă de la începutul dosarului, în urmă cu aproximativ 7 ani, că Vasile Blaga ar fi primit 700 mii euro de la Horațiu Berdilă, pe atunci director general al companiei IT Romsys, prin intermediul lui Dan Grigoriu și Gheorghe Ștefan, pentru un contract preferențial încheiat cu firmele de stat Teletrans și Transelectrica, unde fusese numit director general Horia Hăhăianu. Sentința care se va da în dosarul 2969/1/2021 va fi una definitivă, motiv pentru care emoțiile sunt maxime în tabăra inculpatului.
Începe procesul. „Pinalti” jură pe Biblie și începe să facă dezvăluiri fiindcă și-a „pus gândurile în ordine”
Cu o întârziere de aproximativ jumătate de oră față de ora estimată, președintele completului deschide ședința de judecată. Se face apelul nominal, inculpatul, prezent și asistat de 3 avocați și cei 4 martori, Gheorghe “Pinalti” Ștefan, Horațiu Bruno Berdilă, Dan Grigoriu și Horia Hăhăianu. Jandarmul strânge actele de identitate ale martorilor apoi îi scoate afară din sală, unde urmează să revină pe rând pentru a fi audiați de instanță.
Primul chemat în sală a fost fostul șef al organizației PDL Neamț și fost primar al orașului Piatra Neamț, celebrul Gheorghe Ștefan cunoscut și sub porecla “Pinalti”. Își confirmă adresa și vârsta, 69 de ani, precum și apartenența la religia creștină. Apoi jură pe Biblie că va spune adevărul și numai adevărul. Președintele instanței l-a întrebat dacă își menține declarațiile date de-a lungul timpului în dosar, din 2016 și până anul trecut.
“Mi le mențin, dar parțial, Domnule Președinte”, răspunde Ștefan. Contrariat de răspuns, judecătorul îi amintește martorului că mărturia mincinoasă se pedepsește apoi îl întreabă de ce s-a răzgândit cu privire la declarația dată la DNA. “La vremea aia nu eram închis și speram să primesc o pedeapsă mai ușoară (în alt dosar n.a.). Între timp am fost închis și mi-am pus gândurile în ordine”, a mai spus Pinalti.
A urmat un interogatoriu al procurorului de ședință al DNA. Gheorghe Ștefan a răspuns cu detașare întrebărilor. A mărturisit că l-a propus și susținut pe Horia Hăhăianu la conducerea companiei de stat Teletrans și apoi la Transelectrica. Apoi, împreună cu omul de afaceri Dan Grigoriu și cu Horațiu Berdilă au stabilit semnarea unor contracte de IT între Teletrans, Transelectrica și firma Romsys. Firma condusă de Berdilă trebuia să achită un comision, între 10 și 25%, prin intermediul unor firme fantomă, către PDL.
Banii dați lui Blaga, dar care au ajuns la partid
Întrebările procurorului DNA se axează pe rolul lui Vasile Blaga în numirea lui Hăhăianu la conducerea companiilor de stat. Gheorghe Ștefan recunoaște că a fost cu Dan Grigoriu la Vasile Blaga, cu banii în pungă, în mai multe tranșe. Mai întâi 500 mii , apoi de două ori câte 50 mii și la sfârșit încă 100 de mii, toți euro. Dar banii nu au rămas la Blaga, susține Pinalti, ci au fost trimiși la casieria partidului. E drept, fără chitanță sau contract de sponsorizare, dar asta nu e treaba instanței, deoarece are altceva de judecat. Și anume, dacă Vasile Blaga a intervenit în numirea lui Hăhăianu, iar banii reprezentau o recompensare pentru această numire.
“Partidul avea datorii mari, rămase din campania electorală a lui Traian Băsescu din 2009, iar Blaga, care era secretar general al PDL, ne cerea la toți șefii de organizații să căutăm sponsori”, a declarat fostul primar din Piatra Neamț. Procurorul insistă să afle cum se făceau numirile în funcțiile de conducere ale firmelor de stat. Ștefan explică mecanismul.
„Organizațiile politice care aveau rezultate în alegeri aveau dreptul să pună oameni în funcții de conducere. Eu am propus și Boc cu Videanu au făcut numirea. Blaga nu a avut nicio treabă. Numiri se mai făceau și fără acordul Biroului Politic Național, dacă erai prieten cu un ministru și compania de stat nu era așa de importantă”, a mai mărturisit Gheorghe Ștefan. După aproximativ o oră, Ștefan și-a încheiat declarația, apoi a semnat-o și a părăsit sala.
„Aveți grijă, de declarația dumneavoastră depinde libertatea lui Blaga”
Următorul martor a fost Horațiu Bruno Berdilă, fost director general al firmei Romsys. După formalitățile de început, a urmat jurământul și întrebările procurorului. Berdilă a recunoscut că a primit contractele cu Teletrans și Transelectrica de la Gheorghe Ștefan în schimbul unui comision. Comisionul se plătea prin intermediul a 4 firme indicate de Ștefan, care aveau contracte fictive cu Romsys. Apoi banii erau scoși cash și duși la partid.
„Gheorghe Ștefan îmi spunea că banii ajung la Blaga, dar folosea și sintagma la partid”, a declarat Berdilă.
„Aveți grijă, de declarația dumneavoastră depinde libertatea lui Blaga”, i-a atras atenția Președintele de instanță. Apoi judecătorul l-a certat pe unul dintre avocații apărării, mai exact pe maestrul Călin Budișan.
„Vă atrag atenția să nu mai folosiți metafore, altfel vă resping întrebarea. Mă auziți pe mine folosind metafore? Puteți să puneți întrebări direct, fără fel de fel de metafore”, l-a apostrofat magistratul. Avocatul se referise la schema de numire a lui Hăhăianu la Teletrans și la contractele fictive ca fiind “inginerii financiare”, ceea ce a deranjat instanța.
Berdilă a confirmat că banii ajungeau la sediul PDL prin intermediul lui Dan Grigoriu, care se întâlnea cu Gheorghe Ștefan pentru a intra la Vasile Blaga, însă a afirmat că nu știe traseul banilor în PDL deoarece nu a fost niciodată de față când se predau comisioanele. De asemenea, martorul a susținut în fața instanței că nu l-a cunoscut personal pe Vasile Blaga ci doar știa despre acesta că e omul fără de care nu se ia nicio decizie importantă în PDL. Întrebat dacă mai lucrează la Romsys, Horațiu Berdilă a mărturisit că a plecat după începerea anchetei penale, iar acum lucrează pe cont propriu, consultant pentru două mari companii americane, IBM și Oracle.
La ora 13.30 s-a terminat depoziția martorului Horațiu Berdilă, moment în care președintele de instanță a anunțat că suspendă cauza pentru citarea unui alt dosar, lucru mai puțin obișnuit. Probabil că fusese o înțelegere între instanță și avocații inculpaților, fiind vorba doar despre o confirmare de legalitate și acordarea unui termen de judecată. “Durează doar 5 minute”, s-a scuzat Președintele instanței.
Dosarul Microsoft 3, cu ministrul Gabriel Sandu, Claudiu Florică, Dinu Pescariu și Călin Tatomir
Motivul pentru care a fost a întreruptă depoziția martorilor din dosarul lui Vasile Blaga a fost dosarul cu numărul 2996/1/2021, cunoscut publicului ca fiind dosarul Microsoft 3. Și în acest dosar sunt nume sonore, atât din politică cât și din mediul de afaceri. Pe lângă fostul ministru PDL, Gabriel Sandu, în dosar mai sunt inculpați Claudiu Florică, Dinu Pescariu, Călin Tatomir, iar prejudiciul invocat de procurori este de peste 51 de milioane de euro.
La fel ca în cazul lui Vasile Blaga, inculpații au fost achitați de către completul de 3 judecători de la ÎCCJ însă procurorii DNA au făcut apel. Apel au făcut și cei de la Agenția pentru Digitalizarea României, în calitate de parte vătămată. La primul termen al apelului, 4 dintre cei 5 judecători ai completului au făcut cerere de abținere, deoarece mai avuseseră contact cu această cauză, însă cererea a fost respinsă. Așa că acum părțile au fost informate despre legalitatea completului de 5 judecători care urmează să înceapă judecarea cauzei.
„Sunt la a 300 înfățișare în acest dosar. Am avut și 7 ședințe de judecată pe lună. Din dosarul ăsta nu ieși decât mort sau la balamuc”, mărturisea Gabi Sandu înainte de a intra în sala de judecată, cu referire la faptul că a fost achitat de fiecare dată, dar mereu procurorii au reluat acuzațiile și l-au trimis în judecată, invocând noi încadrări juridice. Fostul ministru consideră că toate problemele i se trag de la politică unde, spune el, nu ar mai reveni nici dacă este plătit și rugat în genunchi.
Procedura a durat câteva minute, așa cum promisese șeful completului de judecată. La apelul nominal, Claudiu Florică și Dinu Pescariu au răspuns “prezent”, dar fără avocat ales, fiind reprezentați de avocat din oficiu. Termenul pentru începerea judecății pe fond a fost stabilit pentru 16 mai.
„Îi spuneam lui Blaga prin semne câți bani am adus pentru că acolo era vânzoleală”
După ieșirea din sală a protagoniștilor din dosarul Microsoft 3, a reînceput audieri martorilor din dosarul lui Vasile Blaga. Primul audiat după scurta pauză a fost omul de afaceri Dan Grigoriu. După confirmarea identității, a urmat vârsta și religia. Dan Grigoriu a spus că are 60 de ani și este creștin ortodox, după care a depus jurământul cu mâna pe Biblie.
Întrebat de procuror în legătură cu relația sa cu Gheorghe Ștefan, Berdilă și Hăhăianu, acesta a spus că îi cunoștea pe toți, cu unii fiind chiar prieten. De asemenea Grigoriu a confirmat înțelegerea privind comisioanele pentru semnarea contactelor dintre Teletrans, Transelectrica și firma Romsys. „S-au stabilit comisioane între 10 și 25% din valoarea contractelor, pe care Romsys le plătea prin firme fantomă”, a mărturisit Grigoriu.
Omul de afaceri a mai declarat că a dus la sediul PDL sume de bani în 3 tranșe, de două ori câte 50 mii euro și ultima dată 100 mii euro. De fiecare dată a fost la Vasile Blaga împreună cu Gheorghe Ștefan.
„Îi spuneam lui Blaga prin semne câți bani am adus pentru că acolo era vânzoleală. Veneau și pleacă mulți oameni. Blaga m-a trimis tot timpul sus, la casierie, la casiera Dana. Nu am primit vreo chitanță și nu am semnat nimic”, a spus Grigoriu în fața judecătorilor. Întrebat de către procuror dacă știe cine decidea din PDL numirile pe funcții în companiile de stat, Grigoriu a spus că știa de la Gheorghe Ștefan că Vasile Blaga era șeful și fără el nu se făceau numiri. Afirmația l-a enervat vizibil pe Vasile Blaga care a avut o scurtă discuție cu avocații săi, cerându-i lui Cristi Ene să contracareze afirmațiile omului de afaceri. Dan Grigoriu și-a încheiat depoziția după care a semnat declarația și a cerut voie să plece deoarece avea programare la dentist.
Testarea pentru ocuparea unei funcții se făcea la partid, a susținut martorul
Ultimul martor din dosarul Blaga a fost Horia Hăhăianiu, fost director la Teletrans și Transelectrica. Acesta a recunoscut că a fost propus de Gheorghe Ștefan pentru a ocupa funcțiile la companiile de stat. De asemenea, a recunoscut că a încheiat contractele cu Romsys la cererea lui Ștefan și Dan Grigoriu însă a spus că nu știa că existau comisioane care ajungeau la partid. Hăhăianu a mai spus că nu Blaga este cel care l-a numit în funcție ci numirea a fost făcută de Adriean Videanu la Teletrans și de Ion Ariton la Transelectrica, ambii foști miniștri la Economie. De asemenea Hăhăianu a mai mărturisit că audierea și testarea cunoștințelor de management se făceau la sediul PDL, de către o comisie. Afirmația l-a uimit pe judecător. „Deci nu vă testau la Ministerul Economiei, vă testau la partid? Și ce vă mai întrebau în comisia de la partid? V-au întrebat de contractul cu Romsys?”, a întrebat uimit magistratul.
„Discutam despre proiectele Teletrans și Transelectrica, la comisii. Despre bugete, cifre de afaceri. Discutam și despre proiecte clasificate. Ei mă întrebau și eu răspundeam. Le-am spus și despre contractul cu Romsys, despre cum se derulează”, a răspuns Hăhăianu, provocând rumoare printre magistrați. Doar că, așa cum a spus și președintele completului, „subiectul judecății este Vasile Blaga și nu practicile din PDL”.
La sfârșitul audierii ultimului martor instanța a anunțat că la următorul termen, 16 mai, vor fi audiați cei doi martori ai apărării, încuviințați de instanță. Este vorba despre două doamne care au lucrat la acea vreme în aparatul administrativ al PDL. Avocatul Cristian Ene a solicitat instanței ca la termenul următor să se intre și pe fondul cauzei, după audierea martorilor, pentru a câștiga timp, cerere acceptată de instanță.
Procesul Elenei Udrea și a grupului care s-a ocupat de Gala Bute a avut în sală 17 avocați
Cu o întârziere de peste o oră față de ora estimată la avizier, a început judecarea dosarului 3089/1/2018, ultimul din această zi de foc a Instanței Supreme. Și în acest dosar sunt nume grele. Doi foști miniștri, Elena Udrea și Ion “Bebe” Ariton, un secretar de stat, Gheorghe Nastasia, un fost șef al Companiei Naționale de Investiții, Ana Maria Munteanu, fostă Topoliceanu, un consilier ministerial, Ștefan Lungu, un fost sportiv de top, Rudele Obreja, însoțit de soție în sala de judecată, dar și un om de afaceri, Dragoș Boțoroagă și un om de casă al PDL-ului, Tudor “Cici” Breazu.
În anul 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție îi condamnase definitiv pe inculpați, cu excepția fostului ministru Ion Ariton, care a fost achitat. Cea mai mare pedeapsă a primit-o Elena Udrea, 6 ani de închisoare cu executare, apoi Rudele Obreja, 5 ani și Tudor Breazu, 3 ani. Restul au primit pedepse cu suspendare. Însă la acel moment s-a constatat că unul dintre cei 5 judecători de la ÎCCJ nu fusese ales prin tragere la sorți, ci numit în complet ca președinte de ședință. Avocații au contestat legalitatea întregului complet, iar cazul a ajuns la Curtea Constituțională. Curtea Constituțională s-a pronunțat, urmând acum ca și completul de 5 judecători ai ÎCCJ să decidă dacă admite casarea sentințelor și rejudecarea apelului.
Într-o sală arhiplină, unde alături de inculpați se aflau 17 avocați și juriști, s-a făcut prezența nominală. Primul absent a fost Elena Udrea. Unul dintre avocații săi, Eliza Ene Corbeanu, a motivat absența fostului ministru. A fost chemată de urgență la grădiniță deoarece fetiței acesteia i se făcuse rău și a trebuit să o ducă de urgență la doctor. „Urmează să depună și înscrisuri medicale”, a spus avocata acesteia.
Procuroarea DNA a cerut, ca și inculpații, rejudecarea apelului
Absent a fost și celălalt fost ministru, Ion Ariton, care a transmis buletinul medical prin avocat, dar și Tudor Breazu, care suferă de o viroză respiratorie. Avocatul acestuia a cerut chiar un nou termen, astfel încât clientul său să fie prezent în sală, însă cererea i-a fost respinsă. A mai lipsit și Ana Maria Munteanu, reprezentată prin avocat ales dar și din oficiu, însă motivul acesteia a fost unul de voință și nu medical. Fosta șefă a CNI și-a acceptat sentința de 3 ani cu suspendare și nu a vrut să meargă mai departe, în apel.
Cu excepția avocatului lui Ion Ariton, care a cerut respingerea rejudecării apelului pe motiv că clientul său a fost achitat, în rest, toți cei prezenți au solicitat rejudecarea apelului. Inclusiv procuroarea DNA a cerut același lucru cu inculpații, ceea ce a creat confuzie. Aceasta a invocat pericolul prescrierii faptelor pentru unii dintre inculpați, dar cu toate acestea a cerut instanței rejudecarea apelului motivând că “așa a găsit scris la dosarul cauzei”. Decizia instanței urmează să fie anunțată la data de 7 aprilie.