După trei ani de politică externă catastrofală a administraţiei lui Donald Trump şi aproape aceeaşi perioadă de paralizie europeană în Orientul Mijlociu, consecinţele pasivităţii în privinţa progresului cauzei păcii şi securităţii ies la suprafaţă zilnic.

Acum sunt indicii că administraţia Trump va prezenta în sfârşit „planul” său. Un cadou pentru campania lui Netanyahu care va submina şi mai mult perspectivele păcii în regiune.

Una din cărţile active jucate de Benjamin Netanyahu în campania sa electorală a fost succesul său în politica externă.

În timp ce guvernarea sa neîntreruptă de aproape 10 ani a provocat o creştere fără precedent a încălcărilor legislaţiei internaţionale şi rezoluţiilor ONU, mai multe guverne străine au continuat să-l protejeze. Chiar dacă public ei l-au contrazis în privinţa acelor politici israeliene, aceste guverne nu au făcut nimic în afară de a-i întări pe cei care au făcut tot posibilul pentru a distruge perspectivele păcii.

Susţinerile de acest fel continuă să vină din partea administraţiei Trump şi a guvernului australian, precum şi de la unele guverne din Europa: al Ungariei, Republicii Cehe, României, Germaniei şi Regatului Unit, ca să menţionăm doar câteva exemple de guverne care au făcut lobby sau au luat poziţie în organizaţii internaţionale împotriva măsurilor de tragere la răspundere pentru încălcările sistematice ale legii internaţionale şi rezoluţiilor ONU de către Israel.

Israelul rămâne invizibil în relaţiile cu UE. Legislaţia statului naţional evreu care permite dreptul la autodeterminare doar pentru cetăţenii evrei şi atribuie un statut subordonat limbii arabe, pe lângă zecile de legi discriminatorii la adresa cetăţenilor palestinieni ne-evrei ai Israelului, nu au reuşit încă să provoace vreo schimbare semnificativă în cercurile europene. Dimpotrivă, într-o postare clară pe Twitter, cancelarul Austriei scrie: „Multe mulţumiri premierului Netanyahu pentru convorbirea noastră telefonică foarte bună. Am reliefat susţinerea deplină din partea Austriei pentru Israel ca un stat evreiesc şi democratic şi angajamentul nostru faţă de securitatea Israelului”.

De asemenea, ministrul britanic al finanţelor Sajid Javid a declarat: „când mă uit la Israel, este o ţară care se aliniază alături de noi în privinţa tuturor valorilor noastre”. Iar la nivel local şi înainte de alegerile israeliene din aprilie 2019, reprezentanţii UE în Israel au publicat un articol într-un canal media israelian de dreapta, afirmând că „Israelul şi UE se apropie şi noi simţim că încă mai avem multe de oferit.”

Deci, mesajul adresat alegătorilor israelieni este clar: încălcaţi legislaţia internaţională, fiţi rasişti împotriva cetăţenilor voştri, iar poziţia Israelului în faţa restului lumii va continua să se îmbunătăţească. Exact asta oferă guvernul de coaliţie de dreapta al Israelului.

Principalii parteneri comerciali ai Israelului, UE şi statele sale membre, ar trebui să poată să facă mai mult.

Iniţiativa Luxembourgului

În consecinţă, o discuţie serioasă pe marginea scrisorii trimise de ministrul de externe al Luxembourgului, Jean Asselborn, pe tema recunoaşterii statului Palestina, ar trebui să determine ţările care nu au recunoscut această realitate politică să o facă.

Cei care cred într-un viitor al păcii şi coexistenţei, iar nu în actuala realitate de oprimare şi negare sistematică a drepturilor palestiniene, solicită un astfel de mesaj pozitiv.

Alte măsuri ar putea fi: clarificarea faptului că UE nu susţine discriminarea instituţionalizată a cetăţenilor palestinieni ai Israelului – şi respingerea intimidării Israelului cu încetarea finanţării organizaţiilor drepturilor omului israeliene şi palestiniene. Aşezările israeliene nu ar trebui să mai beneficieze de pe urma relaţiilor diplomatice ale Israelului.

UE şi statele sale membre ar trebui să comunice clar Israelului că schimbarea căii sale ilegale este o urgenţă internaţională.

Fiind o persoană vizată personal de actele de incitare lansate de Netanyahu împotriva arabilor şi palestinienilor, creştinilor, musulmanilor şi druzilor, încă mai cred că pacea este posibilă.

Dar nu se va ajunge acolo cât timp cei care se opun fundamentelor elementare ale securităţii regionale şi coexistenţei, inclusiv prin constituirea unui stat palestinian independent şi asigurarea egalităţii pentru toţi cetăţenii israelieni, vor continua să beneficieze de undă verde pentru perpetuarea impunităţii.

Cât timp reprezentanţii UE continuă să elogieze „valorile comune” dintre Israel şi UE şi îşi subliniază angajamentul de a nu lua măsuri împotriva încălcărilor sistematice de către Israel a legilor internaţionale şi împotriva propriilor cetăţeni palestinieni arabi, ei vor continua să-i consolideze campania electorală lui Netanyahu.

Poate că administraţia Trump îşi dezvăluie „planul” său şi poate că aceasta va provoca încă o criză întrucât nu se va baza pe cerinţele minimale ale păcii, contravenind tuturor valorilor susţinute de UE: legalitate internaţională, multilateralism şi egalitate.

Europa ar trebui să pună punct paraliziei sale diplomatice pentru a preveni o criză de mai mari proporţii: recunoaşterea statului Palestina este una din primele măsuri pe care ei le pot adopta pentru un progres.

Autorul, dr Ahmad Tibi face parte din Parlamentul israelian şi este medic de profesie.

Te-ar putea interesa și: