Că antisemitismul nu s-a născut odată cu nazismul şi nici nu a murit odată cu el este o axiomă de care evreii nu uită să-și amintească. Au suferit ură înaintea lui Hitler și au suferit şi după acesta. La întrebarea dacă ei continuă să fie supuşi persecuției și nemulțumirilor, în oricare dintre numeroasele sale forme, răspunsul este afirmativ, fără nicio îndoială. Dar ura faţă de evrei s-a mutat și, păstrând în același timp aspectul care provine de la extremă dreapta, este acum prezentă şi la extrema stângă, susţin unii analişti care vorbesc despre o “iudeofobie jihadistă”.

“Este dureros de evident că antisemitismul nu este doar viu, ci este şi înfloritor”, a declarat recent Menachem Z. Rosensaft, vicepreședintele Consiliului Evreiesc Mondial. “Și este foarte dificil să dispară”, afirmă şi președintele Federației Asociațiilor Evreiești din Spania, Isaac Querub, care evidențiază rolul de portavoce al rețelelor sociale în transmiterea mesajelor de ură.

Cu 14,5 milioane de evrei la nivel mondial, cea mai mare populație (84%) este împărțită între Statele Unite și Israel. Peste un milion locuiesc în Uniunea Europeană, cu cea mai mare comunitate din Franța.

Cel mai ambițios sondaj al Uniunii Europene în rândul populației evreiești – din 2008 până în 2018 – conchide că 89% dintre respondenți percep că antisemitismul a crescut în țara lor în ultimii cinci ani.

“În Statele Unite există în prezent un recul în atacurile împotriva evreilor care provin din mișcările supremaţiei albe, care susțin teoria conspirației Genocidului alb (White Genocide)”, spune Alejandro Baer, ​​profesor de sociologie și director al Centrului pentru Studiul Holocaustului și al Genocidului la Universitatea din Minnesota, care adaugă: “Conform acestei teorii, națiunile cu majoritate albă sunt înlocuite de populații non-europene prin imigrare, iar evreii sunt agenții reali din spatele acestui plan de înlocuire a populației”.

Nu este un fenomen exclusiv al Statelor Unite. Această teorie a conspirației, potrivit expertului, motivează performanțele teroriste ale adepților supremaţiei albe din întreaga lume. De la atacuri mortale la sinagogi (ca la Pittsburgh în 2018 sau la Halle, Germania, anul trecut) ca şi la moschei (masacrul de la Christchurch, Noua Zeelandă).

Sociologul evidențiază elementele comune ale tendințelor, spre deosebire de “extrema dreaptă, extrema stângă și jihadism”, care converg în antisemitismul lor. “Este surprinzător să vezi în textele antisemitismului din secolul al XIX-lea, precum Protocoalele Săgeților Sionului, o libelă conform căreia există un plan evreiesc pentru dominația mondială, sunt citate ca referință de unii şi alţii”, subliniază Baer.

“Vaccinul pentru memorie nu este bine aplicat în școli, mass-media și instituții”, susține președintele Mișcării de Intoleranță, Esteban Ibarra, subliniind în același timp importanța unor sărbătoriri efemere, precum cea care marchează 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz.

Ibarra subliniază că “noii antisemiți se deghizează în antisioniști”. “La caracterul religios tradițional al persecuției” – spune el – “se adaugă punerea la îndoială a existenței Statului Israel sub formă de apeluri la a boicotarea companiilor și particularilor israelieni”. Picturi, mesaje pe rețelele de socializare, insulte, agresiuni fizice, uneori fatale, alcătuiesc cele mai frecvente delicte împotriva evreilor.

Articol de Montse Martínez