În repetate rânduri s-a spus că nimic nu va mai fi la fel după această criză-corona. Nimic nu va mai fi la fel, dar va fi, în sensul că viața își va urma cursul iar economia se va redresa, mai devreme sau mai târziu, în funcție de gradul său de flexibilitate și de eficiența măsurilor de relansare economică.

Este fără precedent modul în care economia, la scară globală, s-a văzut confruntată cu pandemia Covid-19 și cu restricțiile impuse de criza de sănătate publică. Starea de urgență la care au apelat autoritățile, peste tot în lume, înseamnă evident restricții și suspendarea unor activități. Avem de-a face cu un efort aproape global de protejare a sănătății oamenilor, de unde necesitatea de a oferi timp sistemului sanitar să reziste în lupta cu un virus nou, complet necunoscut, a cărei răspândire a devenit pandemică. Astfel, numeroase companii și chiar sectoare întregi ale economiei au ales să intre „în izolare”, în principal din rațiuni de protejare a angajaților.

Acest lockdown quasi-generalizat, combinat cu deteriorarea sentimentului economic în lipsa unui orizont de așteptare în rezolvarea crizei sanitare, explică ajustările drastice ale prognozelor economice, care s-au înrăutățit consistent peste tot în lume. De exemplu, potrivit FMI, economia globală va scădea cu 3% în 2020, în condițiile în care majoritatea economiilor lumii vor evolua în teritoriu negativ, în ciuda măsurilor active anunțate sau pe care guvernele deja le-au adoptat.

Starea de urgență a impus reguli stricte în privința funcționării unor sectoare, obligații specifice pentru asigurarea continuității în funcționare, chiar unele prevederi incomode pentru mecanismele economiei de piață. Din acest punct de vedere, trebuie susținut modul echilibrat în care autoritățile române s-au raportat la mecanismele pieței, cu preocuparea generală de a nu interveni agresiv în funcționarea acestora.

Economiștii și întreprinzătorii de bună-credință știu că măsurile radical intervenționiste pot conduce mai degrabă la efecte adverse, cum ar fi apariția penuriei pe anumite piețe, fie că ne referim la medicamente sau produse alimentare. Tocmai de aceea, economia nu trebuie orientată pe contrasens față de legile cererii și ofertei, nici măcar în starea de urgență, mai ales atunci când întreprinzătorii arată eforturi de solidaritate.

Să avem încredere în economia de piață

În plină criză sanitară, când nevoia de dispozitive medicale de protecție a crescut brusc, mediul antreprenorial din România a înțeles exigențele momentului. În convergență cu preocupările autorităților, zeci de firme cu capital românesc au ales să producă măști de protecție, combinezoane și alte echipamente. Orice criză oferă, evident, și oportunități. Iar acest efort de reprofilare industrială va fi de mare ajutor în perioada următoare, dacă riscurile pandemiei se vor prelungi în timp.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE