Neplata ratelor la credit. Când riști executarea și ce trebuie să faci înainte de a pierde totul

Neplata ratelor la un credit bancar poate atrage consecințe grave pentru debitor, însă legea stabilește proceduri pe care banca trebuie să le urmeze înainte de a iniția procedura de executare silită. Măsura este reglementată de Legea nr. 85/2014 privind procedurile insolvenței și Codul de procedură civilă, iar contractele de credit conțin detalii legate de termenele și condițiile de plată.

Neplata ratelor la credit. Când poate fi demarată executarea silită

Primul semnal de alarmă este neplata efectivă a unei rate. Clientul este înștiințat prin e-mail, SMS sau scrisoare, banca menționând suma restantă și eventualele penalități. Dacă în continuare există întârzieri, instituția financiară trimite somații oficiale și poate solicita plata anticipată a creditului, în funcție de termenul prevăzut în contract, de regulă între 30 și 90 de zile de întârziere.

În această perioadă, debitorul poate încerca soluții amiabile, precum schimbarea planului de plată sau amânarea ratelor. În lipsa unui acord și a plății sumelor datorate, banca poate apela la executorul judecătoresc.

Poprirea conturilor, următorul pas

Procedura de executare silită poate include poprirea conturilor, sechestrul asupra bunurilor sau valorificarea garanțiilor puse la semnarea contractului, cum ar fi locuințe sau autovehicule.

Orașul subteran care este cât Residence Militari a fost descoperit din greșeală și reprezintă o enigmă pentru arheologi

Cum verifici dacă ai datorii la ANAF și cât timp ai la dispoziție să le plătești

În cazul creditelor ipotecare, vânzarea imobilului poate fi inițiată, însă doar după notificarea legală și evaluarea acestuia, iar orice sumă rămasă după stingerea datoriei revine debitorului.

Executare silită. Sursa foto: Freepik

Executarea silită afectează și istoricul de credit al persoanei, ceea ce poate îngreuna accesul la alte împrumuturi sau produse financiare. De asemenea, dobânzile și penalitățile continuă să se acumuleze până la achitarea integrală a datoriei.

Ce soluții au românii care ajung în această situație

Românii aflați în această situație se pot adresa Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB)

„Consumatorii nu trebuie să întârzie achitarea ratelor la credite cu mai mult de 90 de zile, deoarece în acel moment creditul este adus la scadență anticipată, iar banca poate să înceapă demersurile de recuperare a creanței sale. Consumatorii trebuie să inițieze dialogul cu banca sau să se adreseze CSALB până la termenul de 90 de zile de neplată a ratelor”, arată reprezentanții CSALB.

Potrivit instituției, „în termenul de 90 de zile consumatorii nu trebuie să evite încercările băncilor de a-i contacta. După cele trei luni de neplată, consumatorul nu mai poate plăti creditul în rate, ci este dator cu toată suma restantă către bancă. În plus, dobânzile penalizatoare calculate după declararea scadenței anticipate, vor mări sumele care vor fi datorate ulterior”.

Experții atrag atenția că nu întotdeauna banca este creditorul direct. Uneori, instituția financiară aplică măsura popririi pentru altă entitate, cum ar fi ANAF. În aceste cazuri, debitorul trebuie să interacționeze cu creditorul real.

„Consumatorii trebuie să fie atenți cine sunt creditorii. De multe ori băncile nu au calitate de creditori, chiar dacă ele sunt cele care aplică efectiv măsura popririi pe conturi. Dacă banca nu are calitatea de creditor (este doar terț poprit), dar consumatorul are conturi deschise la banca respectivă, acesta nu trebuie să facă demersuri în raport cu banca, ci cu creditorul care a dispus înființarea popririi”, mai spun aceștia.