Duelul strategiilor: război sau dezvoltare în Caucazul de Nord

Duelul strategiilor: război sau dezvoltare în Caucazul de Nord

Kremlinul speră să pacifice regiunea turbulentă prin dezvoltarea infrastructurii locale. Atentatul de luni ar putea scoate din nou în faţă aripa radicală de la Moscova, se tem analiştii.

Războiul de uzură dintre Rusia şi insurgenţa islamistă din republicile Caucazului de Nord a determinat administraţia de la Moscova să caute soluţii alternative pentru pacificarea regiunii.

Dezvoltarea infrastructurii în Daghestan, Cecenia, Inguşeţia, Osetia de Nord, Kabardino-Balkaria şi Karaciai-Cerchezia este proiectul major pe care preşedintele rus Dmitri Medvedev vrea să îl implementeze în teritoriul delimitat de Marea Capsică şi Marea Neagră, cu scopul vădit de a slăbi mişcarea islamistă aflată la originea numeroaselor atacuri şi atentate împotriva cetăţenilor şi intereselor Rusiei.

Potrivit publicaţiei germane "Der Spiegel", astăzi, la Forumul Economic de la Davos, liderul de la Kremlin intenţiona să prezinte lumii viziunea sa de pace în Caucazul de Nord. Atentantul de luni din aeroportul moscovit Domodedovo, soldat cu 35 de morţi şi peste 180 de răniţi şi atribuit islamiştilor din regiunea amintită, a complicat lucrurile. Medvedev ajunge astăzi la Davos, cu o zi întârziere, şi este aşteptat să vorbească inclusiv despre dezvoltarea Caucazului de Nord.

Ne puteți urmări și pe Google News

Investiţii de 12 miliarde $

În mare, planul Kremlinului este de a construi cinci staţiuni montane în regiune, una situată pe versanţii Muntelui Elbrus, cel mai înalt din Rusia, la graniţa dintre Kabardino-Balkaria şi Karaciai-Cerchezia. Cele cinci staţiuni ar atrage în timp sute de mii de împătimiţi ai sporturilor de iarnă, din Rusia şi din străinătate, o prognoză avansată tot de strategii de la Kremlin.

Pe plan local, unul dintre obiectivele ambiţiosului proiect este integrarea tinerilor musulmani şi slăbirea propagandei islamiste care vizează tocmai acest segment al societăţii. Proiectul, evaluat la circa 12 miliarde de dolari, a fost conceput de Aleksandr Hloponin, emisarul special în Caucazul de Nord al guvernului de la Moscova.

Medvedev spera iniţial să folosească discursul de la Davos pentru a atrage investitori străini în regiune. Analiştii apreciază însă că ambiţiosul proiect al liderului rus de a aduce sub ascultare butoiul de pulbere din Caucazul de Nord va fi mult mai greu de pus în practică după atentatul de luni.

Adepţii măsurilor radicale de pacificare a regiunii turbulente se vor grăbi să amintească opiniei publice succesele repurtate anul trecut de forţele speciale ruse împotriva liderilor mişcării insurgente. Ei vor cere guvernului să fie mult mai dur în măsurile de eradicare a terorismului şi vor profita de ultimul atentat pentru a cere suplimentarea personalului şi consolidarea puterilor serviciilor secrete.

Modelul israelian

A doua zi după atentatul comis în terminalul sosiri inter naţionale al celui mai mare aeroport din Moscova, Medvedev a criticat "breşele clare de securitate" şi a cerut pedepsirea oficialilor din cadrul FSB şi ministerului de interne care au ignorat aceste deficienţe. "În mod evident, aici există un derapaj al sistemului în asigurarea securităţii oamenilor", a remarcat Medvedev. Aeroporturile ruseşti au nevoie de controale de securitate la fel de stricte, precum cele din Israel, a subliniat liderul de la Kremlin.

Şi parlamentarii ruşi vor să afle de la conducerea FSB cum de, la jumătate de an de la dublul atentat comis la metroul moscovit, un atac similar s-a produs într-o zonă cu securitate sporită fără ca serviciul de informaţii interne să îl prevină. Deputaţii partidului de guvernământ "Rusia Unită" pregătesc o audiere în parlament în acest sens.

Atacul a fost comis de un singur atentator-kamikaze care s-a strecurat printre şoferii de taxi şi rudele care aşteptau pasagerii. ,"Vă omor pe toţi!" ar fi strigat acesta în momentul detonării încărcăturii explozive. Opt străini şi-au pierdut viaţa în deflagraţie.