Dramaturgul Eugen Șerbănescu nu scapă de emoții nici după 9 ani. Deși a fost achitat pentru că „fapta nu există”, DNA a făcut apel în cazul său

Dramaturgul Eugen Șerbănescu nu scapă de emoții nici după 9 ani. Deși a fost achitat pentru că „fapta nu există”, DNA a făcut apel în cazul săuDNA. Sursă foto: Facebook

După nouă ani de anchete și procese, fostul director al CNC, Eugen Șerbănescu (73 de ani), achitat în primă instanță pentru abuz în serviciu „pentru că fapta nu există”, se confruntă cu apelul formulat de DNA la Curtea de Apel București, relatează flux24.ro.

Tribunalul București l-a achitat pe Eugen Șerbănescu pentru că „fapta nu există”

După aproape un deceniu de anchete și proceduri judiciare, dramaturgul și fostul director al Centrului Național al Cinematografiei, Eugen Șerbănescu, a fost achitat în primă instanță de Tribunalul București. Instanța a stabilit că acuzația de abuz în serviciu nu se confirmă, pronunțând una dintre cele mai puternice forme de achitare prevăzute de lege: „fapta nu există”.

Dosarul viza un presupus prejudiciu estimat la aproximativ 24 de milioane de lei, sumă asociată unor întârzieri în finalizarea unor producții cinematografice finanțate prin sistemul de creditare al CNC.

Sentința a fost pronunțată după analizarea unui dosar de aproximativ 15 volume, în care au fost audiați 25 de martori. Tribunalul București a concluzionat, în motivarea deciziei, că probele administrate nu confirmă existența unei infracțiuni.

DNA a declarat apel împotriva sentinței

După pronunțarea hotărârii, Direcția Națională Anticorupție a contestat verdictul și a formulat apel la Curtea de Apel București. Procurorii au solicitat desființarea sentinței și retrimiterea dosarului la instanța de fond pentru rejudecare.

În susținerea cererii, reprezentantul Parchetului a invocat faptul că motivarea instanței de fond ar fi „insuficientă”, deși documentul care explică decizia are aproximativ 120 de pagini, dintre care 40 sunt dedicate analizei probelor și argumentelor.

Cererea de retrimitere a dosarului spre rejudecare a fost formulată oral în fața instanței de apel.

Dosarul își are originea în controale realizate la CNC

Cazul își are originile într-un control realizat în anul 2014 la Centrul Național al Cinematografiei. Verificările au vizat modul în care erau gestionate creditele acordate producătorilor de film.

În acea perioadă a fost identificat și un contract de asistență juridică în valoare de aproximativ 300.000 de euro, la care se adăuga un comision de succes de 5%. Contractul avea ca obiect recuperarea unor credite acordate producătorilor de film.

Ancheta penală a fost deschisă inițial „in rem”, iar ulterior, în 2017, Eugen Șerbănescu a fost declarat suspect într-un dosar de abuz în serviciu. La acel moment, el ocupa funcția de consul general la Bologna, fiind rechemat în țară pentru audieri.

Acuzațiile s-au bazat pe întârzieri în finalizarea unor filme

Potrivit rechizitoriului, procurorii au susținut că întârzierile în finalizarea unor producții cinematografice ar fi generat un prejudiciu echivalent cu sumele acordate prin finanțare.

În dosar au fost analizate 40 de filme despre care anchetatorii au afirmat că au fost livrate cu depășirea termenelor prevăzute în contractele de finanțare.

Instanța de fond a reținut însă că filmele respective au fost realizate și că fondurile acordate au fost utilizate pentru producție, pe baza documentelor contabile.

Conform datelor prezentate în instanță, 35 dintre filme au obținut premii sau mențiuni la festivaluri internaționale. Alte 10 producții au intrat deja în patrimoniul CNC, iar restul continuă să fie exploatate în baza contractelor existente.

Tribunalul București

Tribunalul București Sursa foto: Arhiva EVZ

Martorii audiați în proces au respins acuzațiile din rechizitoriu

În timpul procesului de la Tribunalul București au fost audiați 25 de martori, ale căror declarații au fost analizate în motivarea sentinței. Instanța a reținut că nu există probe care să demonstreze existența unui prejudiciu sau încălcarea obligațiilor legale de către fostul director al CNC.

De asemenea, în cursul procedurilor, instituția însăși a transmis o adresă către procurori în care arăta că nu există prejudiciu de recuperat și că procesele civile inițiate anterior pentru recuperarea creditelor au fost închise.

Declarațiile lui Eugen Șerbănescu în fața Curții de Apel

La termenul de judecată din apel, Eugen Șerbănescu a avut ultimul cuvânt în fața completului de judecată. El a făcut referire la unele dintre filmele analizate în dosar și la modul în care acestea au fost încadrate de anchetatori.

Aceste filme au primit premii și mențiuni la festivaluri internaționale. Filmul Eu când vreau să fluier, fluier a fost premiat cu Ursul de Argint la Berlin, dar este considerat de Parchet prejudiciu de un milion de lei. Care mi se impută mie. Despre ce vorbim aici?”, a declarat fostul director al CNC.

El a adăugat că procesul durează de aproape nouă ani și că nu există probe împotriva sa. „Este inadmisibil acest abuz care se petrece de 9 ani de zile. În care nu există probatoriu, nu există încălcarea legii, nu există prejudiciu și totuși continuă această mascaradă!”, a spus Șerbănescu.

În aceeași intervenție, acesta a afirmat: „În probatoriu nu există nicio probă, una singură, care să mă incrimineze pe mine și să dea dreptate Procuraturii. Nu există înscrisuri, nu există înregistrări, nu există denunțuri, nu există nimic.

El a menționat și verificările realizate de instituțiile de control: „A fost Curtea de Conturi de mai multe ori în control la CNC și nu a găsit niciun prejudiciu. Auditorul intern nu a găsit niciun prejudiciu.

La final, Șerbănescu a adresat o întrebare completului de judecată: „Considerați normal ca eu să o iau de la capăt încă 2 ani jumătate?

Instanța de apel urmează să pronunțe decizia

După dezbateri, Curtea de Apel București a rămas în pronunțare.

Instanța trebuie să decidă dacă menține achitarea pronunțată de Tribunalul București, dacă schimbă soluția sau dacă dispune retrimiterea cauzei spre rejudecare.