Odată cu el și principala sursă de venit pentru zeci de mii de familii care locuiesc în zone izolate, așa că n-au unde se angaja. Cele mai afectate sate sunt Letea, Crișan, Mila 23, Caraorman, Gorgova și Sulina, zone unde, practic, se ajunge doar pe apă, iar oamenii doar supraviețuiesc de la o zi la alta. Dar pentru copiii lor asta înseamnă lipsa oricărui viitor! Nu e nicio noutate că sărăcia şi lipsa de educaţie a părinţilor sunt principalele cauze ale acestui fenomen sau că judeţul Tulcea ocupă un loc fruntaş în privinţa abandonului şcolar.

Un viitor sumbru

„Delta va avea un viitor numai prin educarea tinerei generații. Acum, copiii din zonă nu pot avea alte şanse decât să devină asistați, alcoolici sau braconieri. Pe termen lung, biodiversitatea Deltei va dispărea, iar minunile ei, odată cu ea”, explică Liviu Mihaiu, președintele asociației Salvați Delta și Dunărea (SDD).

Pentru acești copilași, sfârșitul de an, oricât de bine ar fi învățat, nu înseamnă festivități sau premii, decât dacă le sărim în ajutor.

„Ne dorim să îi premiem pe copii, dar nu sunt bani nici de coronițe. Am luat deja câteva jocuri și mingi, dar chiar avem nevoie de ajutorul vostru. Până pe 19 iunie, se poate dona direct, pe site-ul asociației Salvați Dunărea și Delta, salvatidelta. ro, la secțiunea Implică-te / Donează”, spune Anca Echim, fund development manager al Asociației.

Delta, secătuită de resurse

Peștele este cea mai căutată și exploatată resursă a Deltei pentru simplul motiv că presiunea imensă asupra resursei piscicole este pusă de cererea întregii ţări și a tuturor ihtiofagilor din lanţul trofic (pelicani, vidre, șamd.).

Chiar dacă pescuirea comercială a sturionului a fost interzisă pe o perioadă de 10 ani, acum trebuie demarate programe ca acesta să se înmulțească. „Fiind un tărâm greu accesibil și destinat unui braconaj industrial în conivenţă cu multe autorităţi de control, curba descendentă a principalei resurse constituie un pericol major pentru depopularea umană și un dezechilibru major al întregului biotop al Deltei. De aceea, filosofia noastră este a armoniei dintre om și natură. Dacă locuitorul nu are o relaţie sustenabilă cu resursele atunci toţi sunt în pericol“, încheie Liviu Mihaiu.