24 iunie

 

Drăgaica, Nicolas Flamel și încă ceva. HOROSCOPUL LUI DOM PROFESOR

 

Pe 24 iunie s-au născut Nicolas Flamel, E.I. DuPont, Fred Hoyle, Mick Fleetwood, Sânziana Pop, Constantin Gruescu, Dinu Flămând, Ion Ionescu de la Brad, Iosif Bene, Nicolae Docan, Tania Filip.

 

În calendarul creştin ortodox este sărbătoare mare, însemnată cu roşu: Naşterea Sf. Ioan Botezătorul. Dar mai sunt şi Sf. Niceta şi Ioan cel Nou din Suceava.

Sânzienele. Drăgăica. Ziua Soarelui. Ursina. Amuţitul cucului.  Originea sărbătorii de astăzi, ultima din seria solstiţiului se pierde în negura vremii, mult înainte de daci, lupii cei mândri, care considereau moartea o eliberare şi se aruncau râzând în suliţi ca soli către Zamolxe. Probabil, de la agatârşii cei misterioşi şi de la legendarii cabiri, spune savantul Sorin Paliga în al său tratat ”Tracii. Oameni, zei, războaie”.

Se pare că în noaptea ce a trecut, dar şi în aceasta, aveau loc ritualuri secrete, Marile Mistere, cu siguranţă feminine, ca sfârşit al festivalului solstiţiului de vară.

Noaptea magică a duhurilor aer-foc, ce au nume ştiute numai de iniţiaţi, numite comun Sânziene sau Drăgaice, este un eveniment oracular referitor la soarta recoltei dar şi a destinului individual. Se presupune că era prilejul şi a unor sacrificii umane.

Peste vechea sărbătoare europeană, în secolul VII s-a calchiat ziua de naştere a lui Ioan Botezătorul, aşa cum peste Sol Invictus, marea sărbătoare, aproape de solstiţiul de iarnă, s-a suprapus ziua naşterii lui Iisus. De fapt, ziua de naştere a fondatorului şi a înaintemergătorului religiei creştine nu se mai cunosc exact. De fapt nu are nicio importanță, religiile au fost întotdeauna sincretice.

Sunt multe şi diverse obiceiurile de Sânziene. De la jocul flăcărilor la boul înstruţat. Sunt multe taine, secrete mari şi grele şi plăteşti cu capul dacă le spui.

Dar un secret tot trebuie să vă spun, dragii mei lupi, padawani şi hobbiţi. De Sânziene se face dragoste, este indicat mai ales pentru „femeile ce prind greu plod”. Este obligatoriu!

M-am gândit şi m-am tot socotit, ba m-am uita şi în statisticile evidenţei populaţiei. A fost o generăleasă la statistică, parcă Cazan se chema, ce om bun la suflet şi inteligent! I-am cerut ajutorul când îmi pregăteam doctoratul în astrologie. Ajutorul l-am căpătat, multe date, dar la doctorat am renunţat. Am considerat că era o vanitate prea costisitoare.

Uitându-mă în statistici am constatat că în vechime, în jurul echinocţiului de primăvară, exista un vârf de creştere a populaţiei, sunt mai mulţi născuţi atunci.

Adică cei concepuţi de Sânziene! Probabil că obiceiul tribal, prin societatea secretă a femeilor, era să sfătuiască tinerele perechi să se drăgostească de solstiţiu ca să aibă pruncii de echinocţiu, primăvara, când apar toate. Şi pruncii! Iar primăvara şi apoi vara şi toamna este mai uşor să creşti un bebe, să-l scoţi din pruncia mică!

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE