Franța refuză grăbirea negocierilor pentru bugetul UE 2028-2034
- Iulia Moise
- 12 mai 2026, 10:47
Benjamin Hadad / sursa foto: captură videoFranța nu susține accelerarea negocierilor pentru viitorul buget al Uniunii Europene doar pentru ca un acord să fie obținut până la finalul anului 2026, a declarat ministrul francez pentru Europa, Benjamin Haddad, în timpul reuniunii miniștrilor europeni desfășurate la Nicosia.
Declarația vine într-un moment în care mai multe state membre și conducerea Consiliului European încearcă să impună un calendar rapid pentru adoptarea cadrului financiar multianual 2028-2034.
Poziția Parisului este importantă inclusiv pentru România, deoarece negocierile vor decide nivelul fondurilor europene disponibile după 2028 pentru infrastructură, agricultură, dezvoltare regională, apărare și investiții strategice.
În paralel, Parlamentul European cere deja un buget mai mare decât propunerea inițială a Comisiei Europene.
Franța respinge „termenele artificiale”
Benjamin Haddad, membru al partidului Renaissance al președintelui Emmanuel Macron, a declarat că obiectivul Franței este obținerea unui „buget bun”, nu închiderea rapidă a negocierilor înaintea alegerilor prezidențiale franceze din aprilie 2027.
„Singura noastră prioritate este să avem un buget bun. Asta urmărim, nu să ne impunem termene artificiale pentru accelerare”, a spus oficialul francez la Nicosia.
Declarația apare pe fondul presiunilor venite din partea unor state membre și din partea președintelui Consiliului European, António Costa, care susțin finalizarea negocierilor până la sfârșitul lui 2026 pentru a evita blocaje politice în anul electoral 2027.
Haddad a transmis însă că Parisul este dispus să continue negocierile și în a doua parte a anului 2027, dacă acest lucru va permite obținerea unui compromis mai avantajos pentru statele membre.
România, interes direct în negocieri
Viitorul buget european are o miză majoră pentru România, în special în ceea ce privește politica de coeziune și agricultura. Eurodeputatul român Siegfried Mureșan a fost unul dintre cei doi co-raportori ai Parlamentului European pentru cadrul financiar 2028-2034, alături de Carla Tavares.
Raportul interimar privind viitorul buget al UE a fost adoptat de Parlamentul European pe 28 aprilie 2026, cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 de abțineri.
Poziția Parlamentului solicită un buget mai ambițios decât cel propus de Comisia Europeană și cere protejarea finanțărilor pentru agricultură și coeziune. Eurodeputații se opun ideii de comasare a fondurilor într-un singur plan național pentru fiecare stat membru.
Pentru România, menținerea unor linii de finanțare distincte este esențială deoarece fondurile europene susțin proiecte de infrastructură, dezvoltarea regiunilor mai puțin dezvoltate și investițiile din agricultură.
Comisia Europeană propune un buget de 1.800 de miliarde de euro
Potrivit propunerii Comisiei Europene, bugetul UE pentru perioada 2028-2034 ar urma să ajungă la aproximativ 1.800 de miliarde de euro. Suma nu include însă integral costurile legate de rambursarea datoriei comune contractate după pandemia de Covid-19.

Antonio Costa / Sursa foto: Președinție
Parlamentul European consideră că viitoarele priorități strategice ale Uniunii — inclusiv apărarea, securitatea și competitivitatea economică — nu trebuie finanțate prin reducerea fondurilor tradiționale destinate agriculturii și coeziunii.
Discuțiile sunt complicate și de contextul politic european. În 2027 sunt programate alegeri importante în Franța, Italia, Spania și Polonia, iar eventualele schimbări de guvern pot modifica pozițiile de negociere ale statelor membre.
Cum pot influența alegerile din Franța direcția negocierilor
În Franța, o eventuală victorie a partidului Rassemblement National ar putea schimba semnificativ poziția Parisului față de bugetul european. Formațiunea susține reducerea contribuției Franței la bugetul UE și limitarea sprijinului militar pentru Ucraina.
În acest context, state precum Germania încearcă să accelereze negocierile înainte ca noile cicluri electorale să producă schimbări politice majore în Europa.
Pentru România, rezultatul negocierilor va influența direct nivelul fondurilor europene disponibile după 2028 pentru autostrăzi, investiții locale, agricultură, industrie și securitate.