Ambele lucrări, atât „Cartea Imaginilor” a celebrului analist Carl Gustav Jung, cât și „Expresia psihopatologică în pictură”, a profesorului de psihiatrie Aurel Romila, reprezintă o incursiune într-o lume fascinantă și mai puțin accesibilă: conținuturile inconștientului, exprimate prin desene și picturi. Cele două cărți conțin imagini adunate de ambii autori în urma demersurilor profesionale realizate cu pacienții lor, pe parcursul mai multor ani.

Astfel, „Cartea Imaginilor” facilitează pentru prima oară publicului larg o întâlnire fără precedent în istoria psihologiei și analizei jungiene cu arhiva de peste 4.500 de lucrări realizate de pacienții lui Jung și oferă, totodată, detalii minuțios adunate despre contextul social și modalitățile prin care psihanalistul elvețian a început să dezvolte o metodă proprie de accesare a conținuturilor inconștiente.

Cărțile negre

Considerată o adevărată operă de artă, aceasta a avut ca punct de pornire șapte jurnale, Cărțile negre, până acum inaccesibile publicului. Primele însemnări, în primul caiet, au fost datate înainte de 1902, dar munca susținută a început cu cea de-a doua lucrare din această colecție, în noiembrie 1913 și a continuat până în 1932.

Ele nu sunt jurnale personale, ci note ale experimentelor de accesare și analiză a conținutului propriului inconștient, manifestat prin vise, imagini și fantasme interioare, despre care declara într-un interviu acordat în 1952, cu doar 9 ani înainte de moartea sa: „am înțeles că visele și viziunile mele veneau din subsolul inconștientului colectiv. Ce îmi rămăsese de făcut acum era să aprofundez și să validez această descoperire”.

Acest experiment, cel mai dificil întreprins de Jung după cum aprecia el însuși, a fost apoi transcris caligrafic și însoțit de desene artistice în Cartea Roșie, la care a lucrat vreme de 16 ani.

În contact cu sinele

Din 1916 el și-a îndemnat pacienții să intre în contact cu Sinele lor profund prin intermediul aceleiași metode, motivându-i și ghidându-i să își exprime visele, trăirile sau imaginațiile active prin intermediul desenelor, picturilor și chiar broderiilor. Această colecție impresionată a fost donată de Jung, în ultimii săi ani din viață, Institutului din Zürich care îi poartă numele.

După un efort susținut de sortare și notare, realizat pe parcursul a 70 de ani de membrii Institutului C. G. Jung din Zürich, picturile, desenele și broderiile create de pacienții celebrului psihiatru sunt expuse la Museum im Lagerhaus din St. Gallen, Elveția și incluse în Cartea imaginilor, publicată la Editura Trei.

O premieră în România ultimilor 53 de ani

Lansată de Editura Trei la cea de-a 26-a ediție a Târgului de Carte Gaudeamus, lucrarea „Expresia psihopatologică în pictură” reprezintă, de asemenea, o premieră în România ultimilor 53 de ani, atât datorită demersului creat de cunoscutul profesor de psihiatrie Aurel Romila, cât și prin conținutul acesteia.

Cartea-album, într-o prezentare inedită, are la bază arhiva unei colecții de 6.130 de lucrări, desene și tablouri în ulei, realizate de 226 de pacienți care au lucrat în atelierul de pictură al Serviciului II Clinic de Psihiatrie al Spitalului 9 din București, în intervalul cuprins între 1966 și 1970.

Cei 226 de pacienți reprezentau doar un sfert dintre bolnavii salonului de supraveghere (cazuri psihiatrice majore, preponderent psihoze) aflați sub îngrijirea unei echipe terapeutice conduse de dr. Romila.

Despre suflet

„Nu aș vrea să vă spun prea multe despre carte, mi-ar plăcea să o descoperiți dumneavoastră și să o citiți. Dar pot să vă spun că este o carte <bătrână>. Eu nu sunt bătrân. Cartea reprezintă patru ani de muncă singur, o perioadă în care pacienții mei au fost cei care m-au ajutat substanțial. Sufletul nostru e palatul nostru sau cocioaba noastră și rezistența ei antiseismică depinde tocmai de filosofie, de psihologie și adâncirea acestei dimensiuni care este sufletul omenesc”, a declarat profesorul Aurel Romila.

„Expresia psihopatologică în pictură” prezintă cititorilor, în special specialiștilor din domeniul sănătății mintale, un număr de 197 de cazuri și 803 lucrări, descrise alături de patologia fiecărui pacient, astfel ca cititorii să fie ghidați de imagini puse în contextul lor clinic și simbolic pentru a înțelege „din interior”, empatic, ce e în mintea unei persoane afectate de schizofrenie, dependențe sau tulburări neurologice.

Un medic de legendă

Prof. univ. Aurel Romila, medic psihiatru, a fost șeful Catedrei de Psihiatrie de la UMF „Carol Davila” din București (1994-2004), unde, în prezent, este conducător de Doctorat. În cariera sa didactică la UMF și UEB a predat o concepție psihopatologică modernă, sistematică, bazată pe o ideație clară și distinctă sub influența lui Descartes și Henri Ey. În prezent predă la Facultatea de Psihologie a Universității Ecologice din București și, din 1990, este președintele-fondator al Asociației Psihiatrilor Liberi din România (APLR). Autor a peste 200 de lucrări științifice, este cunoscut mai ales pentru tratatele Psihiatrie (2004) și Psihopatologia și psihologia clinică (2018). A afiliat țara noastră la Societatea Internațională de Psihologia Expresiei și Art-Terapie din Paris (Spitalul „Sainte-Anne”).

A inițiat și a clădit Pavilionul de Resocializare (astăzi Pavilionul 9) de la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Al. Obregia”, unde a activat din 1962 până în 2004, înființând 14 ateliere cu diverse activități și meserii pentru bolnavii internați. Resocializarea este o concepție originală în psihiatria contemporană, care a fost probată timp de mai mulți ani prin activitate productivă și recompensarea bănească a bolnavilor psihic cu 30% din valoarea produsului. Pe lângă aspectul economic, resocializarea a influențat metodele psihoterapice prin meloterapie, expresie plastică, teatru etc.

Te-ar putea interesa și: