Domnitorul longeviv, relațiile și urmașii la tron. Ștefan cel Mare, între bătălii, soții și amante

Domnitorul longeviv, relațiile și urmașii la tron. Ștefan cel Mare, între bătălii, soții și amanteSursa foto: Wikipedia

Domnitorul longeviv, relațiile și urmașii la tron. Care a fost povestea de viață a domnitorului medieval cu cea mai îndelungată domnie?

Domnitorul longeviv, relațiile și urmașii la tron. Care a fost povestea de viață a domnitorului medieval cu cea mai îndelungată domnie?

Despre Ștefan cel Mare și Sfânt se știe că a avut mare trecere la sexul frumos. Dovada este numărul mare de copii nelegitimi și relații cu diverse femei. În cei 47 de ani de domnie, politica sa matrimonial-dinastică nu a fost de neglijat. Ștefan dorea să controleze Țara Românească prin interpuși, ca să o scoată de sub robia Porții Otomane.

Domnitorul longeviv, soții și amante

Ștefan cel Mare a intuit faptul că Rusia va ajunge o mare putere. De aceea, prima lui soție a fost Evdochia de Kiev care  i-a dăruit cel puțin doi copii, un moștenitor la tron, Alexandru și o fiică aceasta având un destin tragic în luptele pentru putere de la Moscova. Moartea Ecdochiei de Kiev l-a făcut pe Ștefan cel Mare să se recăsătorească.

De data asta, s-a îndreptat spre lumea bizantină, deja cucerită de otomani. Cum genovezii și venețienii controlau unele cetăți bizantine de la Marea Neagră, cum erau Caffa sau Mangop, ori puternicul centru din Tulcea de la Enisala, Ștefan a decis să se căsătorească în această direcție, luând-o de soție pe Maria de Mangop. A avut și cu ea, mai mulți copii.

La curtea domnească din Hârlău, Ștefan a avut o legătură cu Rărășoaia, soția unui negustor de pește. Aceasta i-a dăruit un fiu, pe Petru, zis Petrea Majariul, ulterior Petru Rareș, domn în secolul XVI, în două rânduri în Moldova și posibil, o fiică, Oana. Petru, la vârsta armelor a fost cooptat în garda domnească.

Domnitorul și Țara Românească

Ștefan cel Mare cunoștea conflictul dintre Vlad Țepeș și fratele său Radu cel Frumos, verii săi după mama sa, Oltea doamna, concubina lui Bogdan al II-lea,  Ștefan l-a învins lângă București, la Crăciuna pe  Radu și i-a luat în custodie pe soția sa și pe fiica ei, Maria Voichița.

Nu se știe dacă Ștefan a avut relații și cu mama și cu fiica, dar cert este că după moartea Mariei de Mangop, se va căsători cu Maria Voichița, fiica vărului său după mamă.

Ea îl va naște pe Bogdan III cel Chior, primul dintre fiii săi care i-au urmat la tron.  Ștefan a impus doi domnitori, Laiotă Basarab, Basarab Țepeluș care l-au trădat, apoi la 1475, a mediat eliberarea de către Matia Corvin a lui Vlad Țepeș de la Vișegrad și l-a ajutat să vină domn în Muntenia, din păcate pentru o lună până în decembrie 1475, când a fost asasinat de o conspirație boierească.

După Ștefan, au domnit Bogdan al III-lea, fiu legitim, Ștefăniță, nepot de fiu, apoi Petru Rareș, fiu nelegitim de două ori. Alexandru, primul născut de către Evdochia de Kiev a murit ca zălog la Poarta Otomană.