Diplomaţia după ureche a lui Marga

Ministrul român de Externe a călcat din nou strâmb, propunând de capul lui expulzarea ambasadorului sirian.

Diplomaţia românească s-a simţit, probabil, obligată să se plieze pe deciziile luate de cancelariile occidentale săptămâna aceasta prin care erau expulzaţi şefii misiunilor diplomatice siriene ca răspuns la masacrul de la Hula.

Dacă în SUA, Canada, Marea Britanie, Franţa, Germania, Spania, Italia şi Bulgaria anunţul a venit ca o concluzie fermă şi ireversibilă a principalilor decidenţi în materia de politică externă, la Bucureşti şeful diplomaţiei româneşti a făcut doar o propunere de expulzare a ambasadorului sirian, însă fără niciun fel de consultare prealabilă cu Preşedinţia şi ignorând o serie de aspecte sensibile din relaţia bilaterală cu ţara arabă.

"Am remis primului-ministru şi preşedinţiei ţării propunerea de expulzare a ambasadorului Siriei la Bucureşti şi de rechemare a ambasadorului român din Siria", a declarat sec Marga, abia întors joi dintr-o vizită în Israel.

Presiune pe piața valutară. Leul pierde teren accelerat, la cât ar putea urca euro. Estimările economiștilor

Cabinetul Bolojan, în fața moțiunii PSD–AUR. Bolojan: Unde ați fost până acum, mi-e mi-ar fi rușine să semnez așa ceva. Am generat supărare baronilor locali. Live Text

"O poziţie corectă", a reac­ţi­onat şi premierul Victor Ponta după ce a discutat despre propunerea de expulzare a ambasadorului sirian doar cu Marga. Şeful guvernului a atras, totuşi, atenţia că la Damasc trebuie menţinut personal consular tehnic care să acorde asistenţă miilor de români care trăiesc în Siria.

Marţi, când diplomaţia occidentală făcea deja front comun în faţa masacrului în care au pierit peste 100 de persoane, printre care şi numeroşi copii, MAE l-a convocat, nu pe am­basador, ci pe însărcinatul de afaceri căruia i-a fost trans­mis un mesaj de condamnare a violenţelor, dar nu i-a men­ţionat nimic legat de o eventuală decizie de expulzare. Agitaţia diplomatică a lui Marga a rămas până în prezent fără niciun efect, ambasada Siriei la Bucureşti anunţând ieri că nu a primit nicio dispoziţie legată de expulzarea şefului misiunii. Un test diplomatic foarte dificil

România a avut, până la declaraţiile făcute de ministrul de Externe, o poziţie precaută legată de situaţia din Siria. În primul rând, în statul arab locuiesc aproximativ de 15.000 de cetăţeni români, iar un gest care ar fi perceput drept inamical de regimul lui Bashar al-Assad le-ar îngreuna situaţia şi o eventuală operaţiune de scoatere a acestora din zona de conflict. O comunitate destul de semnificativă de sirieni locuieşte şi în România, printre care câteva sute de studenţi. În ultimele patru decenii, 20.000 de sirieni au studiat în România.

În al doilea rând, la mijloc sunt raţiuni economice. Potrivit site-ului MAE, la sfârşitul anului 2009 schimburile comerciale se situau în jurul cifrei de 216 milioane de dolari, în creştere constantă de-a lungul a patru ani.

În al treilea şi nu în ultimul rând, România poate servi ca un canal eficient de comunicare cu autorităţile de la Damasc, mai ales în actuala conjuctură când Siria s-a izolat de majoritatea comunităţii internaţionale. Încă de pe vremea regimului Ceauşescu, România a mizat cu dibăcie pe un dispozitiv de culegere de informaţii care a avut şi un rol de punte de legătură între ţara arabă şi Occident. Siria: crime împotriva umanităţii, copii răpiţi şi armament rusesc

Într-un discurs rostit ieri la o sesiune specială a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva, Înaltul Comisar Navy Pillay a avertizat că armata siriană şi miliţiile aliate riscă să fie judecate pentru crime împotriva umanităţii. Oficialul a cerut ferm deschiderea unei anchete internaţionale cu privire la masacrul de la Hula, soldat cu moartea a 108 civili, dintre care 49 de copii, în care şi-au pierdut viaţa şi două românce, de 18 şi, respectiv, 19 ani, născute la Timişoara. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/kwZ7C2WQJ58?rel=0" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

Tot ieri, Comitetul ONU îm­potriva Torturii a anunţat că aproape 50 de copii sunt daţi dispăruţi în Siria după ce au fost arestaţi de trupele guvernamentale. În afara acestui caz, alţi copii au fost victime ale asasinatelor, ale actelor de tortură, ale arestărilor arbitrare şi violenţei sexuale comise de agenţii regimului, potrivit Comitetului. În timp ce comunitatea internaţională se revoltă în faţa atrocităţilor comise de autorităţile de la Damasc, organizaţia pentru apărarea drepturilor omului Human Rights First a dezvăluit că o navă cargo sub pavilion rus a livrat arme armatei siriene. Organizaţia susţine că a monitorizat nava care ar fi descărcat armele în portul sirian Tartus. Aflat la Berlin, preşedintele rus Vladimir Putin a respins aceste acuzaţii. Manifestație de protest împotriva regimului sirian, organizată în orașul american Chicago FOTO: REUTERS Citiți și:

• Situație dramatică în Siria. Victimele au fost găsite "cu mâinile legate la spate"
• Masacrul de la Hula: Damascul dă vina pe "grupuri armate teroriste"
• Masacrul de la Hula: Rusia a transportat arme pentru Damasc
• Siria provoacă la o intervenţie armată