Dinu Zamfirescu, numit de Guvernul Ponta în funcția de președinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoriei Exilului Românesc (IICCMER), a semnat în 2005 o dispoziție privind "distrugerea prin incendiere" a unor documente din arhiva arhitectului Ștefan Gane. Personalitate a exilului românesc, Ștefan Gane (1924 – 1988) a declanșat în anii 80 o amplă acțiune de sensibilizare a opiniei publice internaţionale în legătură cu distrugerea monumentelor istorice din România, în urma ordinelor de demolare date de Nicolae Ceaușescu.

"Arhiva Gane" conţine scrisori, memorii și proteste trimise unor importanţi lideri politici din Occident, cum este cazul președintelui Franței, Francois Mitterand, unor personalităţi culturale europene influente, dar și unor figuri marcante ale culturii române, ce se aflau la acea vreme în exil.

Documentele au fost repatriate în urma demersurilor prof. Adrian Niculescu, fost vicepreședinte al Institutului Național pentru Memoria Exilului Românesc (INMER).

Institutul era condus la acea vreme de acelaşi Dinu Zamfirescu. Niculescu a intrat în conflict cu Zamfirescu în momentul în care oprit pe ultima sută de metri operaţiunea de distrugere a documentelor arhitectului Ştefan Gane, blocând deplasarea maşinii care transporta arhiva la crematoriu. Incidentul a dus la destituirea lui Niculescu din funcția de vicepreşedinte (cu rang de sub–secretar de stat) al INMER.

Vezi AICI fotocopii după documentele din arhiva arhitectului Ştefan Gane.

Repatrierea arhivei

In martie 1985, arhitectul Ştefan Gane a înfiinţat la Paris Asociaţia pentru Protecţia Monumentelor şi a Siturilor Istorice din Romania(APMSIR), scopul său fiind acela de a denunţa opiniei publice internaţionale demolările din perioada regimului ceauşist.

O lună mai târziu în asociaţie a fost primit şi Adrian Niculescu, el devenind ulterior delegat al APMSIR în Italia. După decesul lui Ştefan Gane din vara lui 1988, Asociaţia şi arhiva sa au fost preluate de ing. Pierre Rosetti.

“In acest sens, în vara lui 2004, după ce am identificat locul unde se păstra, am plecat într-o misiune oficiala INMER, cu scopul de a recupera, cu acordul d-lui P. Rosetti şi după o investigaţie preliminară a istoricului Matei Cazacu, «Arhiva Gane». Arhiva, care se găsea în pivniţa d-lui Rosetti, deşi suferise o inundaţie, se afla, totuşi, într-o stare ce, neîndoios, o făcea aptă cercetării ştiinţifice şi reproducerii ei şi pe alţi suporţi tehnologici moderni. Extrem de puţin era de neexploatat. Am adus întreaga arhivă, încredinţată mie cu acte de către d-l Rosetti, în trei valize personale, la INMER, şi am depus-o acolo”, declara Adrian Niculescu, în 2005, într-un interviu acordat "Revistei 22".  El a susţinut că i-a solicitat ”în repetate rânduri, public, d-lui Zamfirescu să ne apucăm de lucru la această arhivă”. ”De fiecare dată, d-l Zamfirescu a temporizat, invocând nevoia de materiale de protecţie şi alte urgenţe. La 16 martie 2005, spre totala mea uluire, am aflat, strict întâmplător, că documentele Gane urmau să fie duse la incinerat, fără nici un fel de act justificativ, la ordinul d-lui preşedinte şi, mai ales, fără ca eu să fiu, câtuşi de puţin, în prealabil informat şi cu atât mai puţin consultat, deşi eram responsabilul ştiintific al institutului”, spunea Niculescu. Dinu Zamfirescu: "Unele documente erau nocive pentru sănătate" "Revista 22" a publicat în 2005 şi punctul de vedere al lui Dinu Zamfirescu, preşedinte INMER. El a susţinut la acea vreme că "arhiva a fost menţinută în Franţa în condiţii foarte proaste". "Am apelat la un specialist, care a spus că sunt nocive pentru sănătate şi trebuie mai întâi tratate. Aceste documente n-au fost nici un moment înregistrate la Institut, pentru că nu se ştia ce este acolo. După ce s-a făcut acest tratament, cu acest specialist şi cu alte două persoane din aparatul ştiinţific am constatat că cea mai mare parte erau documente la care se fărâmiţa hârtia, erau lipite fotografii care nu puteau fi exploatate în nici un fel. S-a făcut o selecţie, în două categorii: unele, utilizabile, care ar fi urmat să fie încă o dată supuse altor tratamente, şi altele total inutilizabile, pentru care specialistul a recomandat arderea.”

După ce Adrian Niculescu a sesizat-o pe Mona Muscă, ministru al Culturii la acea vreme, în legătură cu situaţia "Arhivei Gane", procesul de distrugere a documentelor a fost oprit.

O expertiză solicitată recent Arhivelor Naţionale de către conducerea IICCMER a scos la iveală că documentele păstrate la Institut nu preyentau nicun pericol pentru sănătate, aşa cum a invocat Zamfirescu. Protestul Ioanei Brătianu...

Faţă de tentativa lui Dinu Zamfirescu de a distruge prin incendiere a unei părţi din "arhiva Gane" a protestat şi Ioana Brătianu, nepoata lui Ion I.C. Brătianu, primul- ministru al Marii Uniri din 1918, Ea a condus Consiliul Naţional Român în Exil şi care a avut o contribuţie esenţială în supravieţuirea PNL.

În urma acestui scandal, Ioana Brătianu şi-a dat demisia din Consiliul de Garanţie Morală a Institutului pentru Memoria Exilului Românesc (INMER). "Protestez mai ales faţă de încercarea de a distruge prin incendiere o bună parte din documentele arhivei importante a regretatului arh. Ştefan Gane, prin care acesta denunţa distrugerea monumentelor Bucureştiului. Arh. Ştefan Gane mi-a fost un bun prieten. Eu cunosc îndeaproape lupta sa din răsputeri împotriva demolărilor din anii '80. Tentativa de a distruge această arhivă este un act criminal. Protestez de asemeni împotriva scandaloasei dări afară a dlui. Niculescu, vicepresedintele INMER, creatorul INMER şi... cel care l-a promovat chiar pe dl. Zamfirescu în funcţia de preşedinte. Am fost cu toţii, aici în exil, uimiţi de această numire într-o funcţie atât de importantă. Alţii erau de bună seamă cei care meritau a conduce Institutul Exilului!", scria Ioana Brătianu, în martie 2005.

Un protest a fost semnat şi de nouă din cei 17 membri ai Consiliului Ştiinţific al INMER, printre care Adrian Cioroianu, Dennis Deletant şi Dinu C. Giurescu. Acestui protest s+au alăturat peste 120 de personalități din țară și din străinătate printre care Andrei Pleşu, Ana Blandiana, Nicolae Manolescu, Răzvan Theodorescu, Victor Rebengiuc, Romulus Rusan, Cristian Pîrvulescu, Ana Maria Zahariade şi Radu F. Alexandru.

...şi al lui Crin Antonescu

Printre personalităţile care au protestat faţă de prestaţia lui Dinu Zamfirescu în fruntea INMER s–a numărat şi... Crin Antonescu, actualul lider al PNL, partid care zilele trecute l–a propus pe Dinu Zamfirescu drept succesor al lui Vladimir Tismăneanu.

În 21 iunie 2005, Crin Antonescu l–a interpelat pe premierul Călin Popescu–Tăriceanu, cel care a semnat actul de demitere a lui Adrian Niculescu, o situaţie inedită fiind vorba de o interpelare a unui deputat al majorităţii îndreptată împotriva propriului guvern.

DISPOZIŢIA SEMNATĂ DE DINU ZAMFIRESCU PRIVIND INCENDIEREA UNOR DOCUMENTE DIN "ARHIVA GANE"