Cercetătorii au identificat o variantă extrem de virulentă a HIV, care a început să circule în Ţările de Jos încă din anii 1990. Legat de această descoperire ştiinţifică rară, “nu există niciun motiv să ne alarmăm”, informează oamenii de știință.

În studiul publicat joi în revista Science, Chris Wymant, cercetător epidemiolog și autorul principal al lucrării, explică faptul că această variantă răspunde la tratamentele existente şi este în declin din 2010.

Descoperirea revoluționară ar putea ajuta la o mai bună înţelegere a modului în care virusul HIV, cel care provoacă SIDA, atacă celulele corpului.

Studiul demonstrează și faptul că un virus poate evolua, cu scopul de a deveni mai virulent, o ipoteză care, de altfel, a stat mult pe masa cercetătorilor, fiind îndelung studiată în teorie, dar cu foarte puţine exemple concrete descoperite până acum.

Varianta Delta a coronavirusului este cel mai recent exemplu de descoperire de acest tip.

Descoperiri medicale importante împotriva HIV

Primele studii ale unui nou vaccin HIV au stârnit entuziasm în legătură cu vaccinul experimental, deoarece a arătat un succes de 97% la stimularea unui set rar de celule imunitare care joacă un rol cheie în lupta împotriva virusului.

Virusul imunodeficienței umane reprezintă o provocare uriașă pentru dezvoltatorii de vaccinuri, deoarece se modifică foarte repede, cercetătorii vizând agentul patogen folosind o abordare unică. Și-au proiectat vaccinul pentru a viza un anumit subset de celule B, un fel de celulă imunitară care produce „anticorpi de neutralizare pe scară largă”, proteine ​​care se pot prinde de o proteină cheie pentru HIV și împiedică virusul să infecteze celulele. Într-un studiu efectuat pe 48 de persoane, vaccinul a fost sigur și a indus producția de anticorpi neutralizanți la 97% dintre participanți. Deși acest lucru sugerează că vaccinul poate funcționa bine, studiul nu a testat dacă vaccinul a prevenit infecția cu HIV.

Cum supraviețuiesc oamenii până la 100 de ani

Oamenii care trăiesc până la 100 de ani trebuie să mulțumească bacteriilor intestinale, potrivit unui studiu publicat în iulie în revista Nature. În cadrul studiului, cercetătorii au examinat comunitățile de microbi intestinali, sau microbiota, care trăiau în 160 de centenari, care aveau, în medie, 107 ani. Cercetătorii au comparat microbiota intestinală a centenarilor cu cea a 112 persoane cu vârsta cuprinsă între 85 și 89 de ani și a 47 de persoane cu vârsta cuprinsă între 21 și 55 de ani. Centenarii aveau niveluri semnificativ mai mari de așa-numiții acizi biliari secundari, un fluid produs de ficat și eliberat în intestin. În special, au produs concentrații mari de izoalloLCA acid biliar secundar, despre care cercetătorii au descoperit că are proprietăți antimicrobiene puternice care pot inhiba creșterea bacteriilor dăunătoare în intestin.

Sunt necesare mai multe cercetări pentru a ști dacă și cum insectele intestine ale centenarilor îi ajută să supraviețuiască până la vârste atât de înaintate și dacă aceste cunoștințe ar putea fi folosite pentru a crește longevitatea altor oameni.

Vaccinul HPV reduce ratele cancerului de col uterin cu peste 87%

Un studiu recent a constatat că vaccinul cu papilomavirus uman (HPV) a redus numărul de cazuri de cancer de col uterin cu 87% în rândul femeilor din Marea Britanie. Folosind datele din registrul cancerului colectate între 2006 și 2019, cercetătorii au comparat ratele cancerului de col uterin în rândul femeilor care au fost vaccinate cu vaccinul HPV Cervarix când erau tinere, între 12 și 13 ani, cu ratele de cancer de col uterin ale femeilor care au primit vaccinul puțin mai târziu și cu ratele celor care nu au primit vaccinul deloc.

Cercetătorii au descoperit că vaccinul a fost cel mai eficient atunci când a fost administrat celui mai tânăr grup; femeile care au fost vaccinate cu Cervarix cu vârsta cuprinsă între 12 și 13 ani au avut cu 87% mai puține cazuri de cancer de col uterin în comparație cu cele care nu au fost vaccinate. S-a înregistrat o reducere de 62% a cazurilor în rândul femeilor care au fost vaccinate cu vârste cuprinse între 14 și 16 ani și o reducere cu 34% a cazurilor la femeile vaccinate între 16 și 18 ani, comparativ cu populația nevaccinată, potrivit Live Science.