Deficitul bugetar al României a coborât la 3,82% din PIB după nouă luni. Investițiile au depășit 107 miliarde de lei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Deficitul bugetar al României a ajuns la 78,52 miliarde de lei, echivalentul a 3,82% din PIB, după primele nouă luni ale anului 2026, potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor în ședința de Guvern. Nivelul este cu 1,53 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în aceeași perioadă din 2025, când deficitul se ridica la 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,35% din PIB.

Reducerea deficitului a fost însoțită de majorarea veniturilor bugetare și de scăderea cheltuielilor raportate la PIB. În același timp, investițiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei față de primele nouă luni ale anului trecut.

Veniturile bugetare au crescut cu 11,8% în primele nouă luni

Bugetul general consolidat a înregistrat venituri totale de 522,07 miliarde de lei în perioada ianuarie-septembrie 2026, în creștere cu 11,8% față de intervalul similar din anul precedent. Ca pondere în PIB, veniturile au urcat de la 24,4% la 25,4%.

Încasările nete din TVA au ajuns la 18,27 miliarde de lei, cu 24,8% peste nivelul din 2025. Evoluția a fost influențată de modificarea cotelor de TVA prevăzută de Legea nr. 141/2025.

De ce nu ți se rumenesc carnea sau legumele. Greșeala pe care o fac chiar și gospodinele pricepute

Profesor arestat pentru un discurs și două editoriale. Un ministru, un decan de barou și un președinte de partid sar să îl ajute

Veniturile din impozitul pe salarii și venit au însumat 47,27 miliarde de lei, în creștere cu 7,8%, iar contribuțiile de asigurări au ajuns la 165,40 miliarde de lei, cu 6,8% mai mult decât în perioada de comparație.

Încasările din impozitul pe profit au crescut cu 8,7%, până la 30,13 miliarde de lei. Totodată, veniturile din impozitele și taxele pe proprietate au urcat cu 29,9%, la 11,80 miliarde de lei.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană pentru plățile efectuate și donațiile au totalizat 48,79 miliarde de lei, în creștere cu 39,3% față de primele nouă luni din 2025.

deticit. Sursa foto: AI

Cheltuielile bugetare au depășit 600 de miliarde de lei

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au ajuns la 600,59 miliarde de lei, cu 5,5% peste valoarea nominală din aceeași perioadă a anului trecut. Raportate la PIB, acestea au scăzut de la 29,7% la 29,2%.

Cheltuielile de personal au însumat 122,14 miliarde de lei, cu 4,54 miliarde de lei mai puțin decât în perioada ianuarie-septembrie 2025. Ministerul Finanțelor leagă această evoluție de reducerea unor sporuri și de măsurile de limitare a cheltuielilor salariale din sectorul bugetar.

În schimb, cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 8,9%, până la 77,34 miliarde de lei, în principal pe fondul unor plăți mai mari pentru sănătate.

O presiune importantă asupra bugetului a venit din dobânzile aferente datoriei publice. Aceste cheltuieli au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din primele nouă luni ale anului trecut, reprezentând 2,5% din PIB.

Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 187,93 miliarde de lei și s-au menținut aproape de nivelul înregistrat în perioada similară din 2025.

Investițiile publice au crescut cu 25,17 miliarde de lei

Investițiile au reprezentat una dintre principalele componente ale cheltuielilor bugetare. În primele nouă luni din 2026, plățile pentru investiții au însumat 107,77 miliarde de lei, față de 82,62 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut.

Creșterea se ridică la 25,17 miliarde de lei. Potrivit Ministerului Finanțelor, 70,68% din valoarea plăților pentru investiții a fost destinată proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv prin programele europene și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Până la 14 octombrie 2026, ministerele și celelalte instituții publice centrale efectuaseră plăți de 76,57 miliarde de lei pentru proiecte europene și PNRR. Suma reprezintă 64,6% din creditele bugetare aprobate și actualizate pentru aceste programe.

Din total, 44,63 miliarde de lei au reprezentat plăți aferente PNRR, iar 31,94 miliarde de lei au fost alocate proiectelor finanțate din fonduri europene nerambursabile.

România mai are de încasat 6,43 miliarde de euro din PNRR

România a primit până în prezent 13,27 miliarde de euro din valoarea totală a PNRR, aproximativ două treimi din fondurile prevăzute. Suma include 8,95 miliarde de euro sub formă de granturi și 4,32 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Potrivit Ministerului Finanțelor, alte 6,43 miliarde de euro urmează să fie încasate. Din această sumă, 2,08 miliarde de euro sunt aferente cererii de plată nr. 5, aflată în evaluare la Comisia Europeană, iar 4,35 miliarde de euro corespund cererii finale de plată nr. 6, depusă la 30 septembrie 2026.

Decizia Comisiei Europene privind ultima cerere este așteptată până la 20 noiembrie 2026.

Ministerul Finanțelor atrage atenția că sumele aferente țintelor și jaloanelor care nu vor fi validate de Comisia Europeană nu vor mai putea fi recuperate din granturile PNRR. În acest caz, cheltuielile respective vor rămâne în sarcina bugetului național.

Până la 30 septembrie, veniturile bugetului de stat provenite din granturile PNRR au fost de 22,27 miliarde de lei, în timp ce plățile pentru proiectele finanțate din aceste granturi au ajuns la 27,19 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor pregătește rectificarea bugetară și bugetul pentru 2027

Ministerul Finanțelor a cerut Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și ordonatorilor de credite să actualizeze datele privind încasările estimate din PNRR, cheltuielile efectuate, obligațiile de plată și investițiile care trebuie continuate.

Informațiile vor sta la baza rectificării bugetare din acest an și a bugetului pentru 2027. Creditele destinate proiectelor PNRR vor fi corelate cu tranșele care mai trebuie încasate și cu plățile ce pot fi efectuate până la sfârșitul anului.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a susținut că evaluarea investițiilor trebuie să țină cont de rezultatele obținute, nu doar de valoarea contractelor sau de fondurile anunțate.

România are stabilită pentru 2026 o țintă de deficit bugetar de 6,2% din PIB și trebuie să continue procesul de consolidare fiscală în 2027. Potrivit ministrului, bugetul pentru anul viitor trebuie să reflecte obligațiile deja asumate, proiectele aflate în derulare și resursele care pot fi atrase efectiv.

Obiectivul anunțat de Alexandru Nazare este finalizarea investițiilor prioritare și evitarea acumulării unor angajamente financiare pe care bugetul nu le poate susține pe termen lung.