România, la răscruce financiară: Alexandru Nazare cere disciplină fiscală extremă și atrage atenția asupra riscului de a ajunge în categoria junk

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Mizele financiare ale României la zi și necesitatea menținerii rigoriis bugetare au fost detaliate de ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, propus pentru această funcție și în posibilul viitor Cabinet condus de Luca Niculescu. Într-o postare amplă publicată vineri după-amiază pe pagina sa de Facebook, oficialul a subliniat că disciplina fiscală reprezintă nu doar o garanție pentru dezvoltarea pe termen lung, ci o condiție directă pentru evitarea unor blocaje imediate.

România, la răscruce financiară: Alexandru Nazare cere disciplină fiscală extremă și atrage atenția asupra riscului de a ajunge în categoria junk

Evaluarea situației economice actuale trebuie să pornească de la o analiză realistă a dezechilibrelor accumulate de-a lungul anilor. Radiografia prezentată de ministru indică faptul că lipsa de rigoare din trecut a dus la acumularea de datorii majore și la aplicarea unor soluții temporare.

„După mai mult de un an de consolidare fiscală, într-un context marcat de multiple tensiuni interne şi externe, dezbaterea despre economia României şi aşteptările privind evoluţia acesteia trebuie să pornească de la o evaluare realistă a situaţiei în care ne aflăm, a dezechilibrelor pe care trebuie să continuăm să le corectăm şi a eforturilor necesare pentru a recâştiga stabilitatea financiară. Radiografia la zi este una singură: ani la rând statul a cheltuit fără rigoare, a rostogolit datoriile, a amânat schimbările de substanţă şi a tratat deficitul ca pe o problemă care poate fi rezolvată mai târziu. Rezultatul: cel mai mare deficit bugetar din UE, o datorie publică ajunsă la cote istorice şi costuri tot mai mari pentru finanţarea funcţionării statului”, afirmă Nazare.

sursa: Facebook

Reducerea deficitului bugetar și factura dobânzilor

Eforturile de consolidare fiscală realizate în ultimul an au adus primele rezultate palpabile. Deficitul bugetar a înregistrat o scădere de la 9,3% din PIB în 2024 până la 7,9% în 2025. Tendința pozitivă a continuat și în primele opt luni din 2026, perioadă în care deficitul cash s-a poziționat la 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în perioada similară din anul anterior, ceea ce reprezintă o reducere de aproape 27 de miliarde de lei.

Cum îți iei țeapă la cumpărarea unui calculator

Cum poate conta la pensie o perioadă în care nu ai lucrat. Ce prevede legea

„Nu sunt doar date statistice - înseamnă dobânzi care consumă resurse pentru educaţie, sănătate sau infrastructură, vulnerabilitate în faţa crizelor şi mai puţine opţiuni pentru viitorul tuturor. Iar rezultatele au fost obţinute în urma unor decizii dificile, a controlului cheltuielilor şi a unor măsuri de consolidare asumate şi aplicate cu rigoare. Ar fi o greşeală majoră să pierdem, prin noi angajamente nesustenabile, ceea ce am reuşit să corectăm cu atât de mult efort”, atenţionează ministrul.

Presiunea financiară rămâne însă extrem de ridicată. Datoria publică a atins pragul de 60% din PIB la finalul lunii iulie 2026, atingând un volum de aproximativ 1.205 miliarde de lei. În primele opt luni ale acestui an, sumele alocate strict pentru achitarea dobânzilor au însumat 42,1 miliarde de lei, în creștere cu 26,7% față de anul trecut. Pentru întregul an 2026, aceste cheltuieli se apropie de nivelul de 3% din PIB, bani care nu mai pot fi direcționați către investiții sau servicii publice.

Anul 2027 aduce noi provocări bugetare și dispariția granturilor PNRR

Pentru anul în curs, ținta stabilită de Guvern este reducerea deficitului la 6,2% din PIB. Ministrul avertizează însă că acest obiectiv este doar un pas intermediar, întrucât nivelul rămâne dublu față de limita de 3% impusă la nivel european. Situația va deveni și mai complexă în 2027, an în care presiunile financiare se vor intensifica.

„În 2027 se vor elimina granturile din PNRR, în timp ce costul datoriei publice continuă să consume resurse importante, presiunile asupra bugetului şi aşteptările sociale rămân ridicate, iar necesarul de finanţare continuă să apese asupra bugetului. De aceea, rezultate obţinute până în prezent trebuie apărate cu fermitate şi trebuie să avem claritate cu privire la ceea ce îşi permite şi la ce nu îşi permite România”, explică Nazare.

Construirea bugetului pentru 2027 este catalogată drept un test major de responsabilitate. Acesta va trebui elaborat pe baza unor venituri realiste și a prioritizării stricte a cheltuielilor sustenabile.

„Nu ne putem permite să repetăm greşeala de a transforma aşteptările nerealiste în obligaţii bugetare permanente, fără resursele necesare pentru finanţarea lor. Orice nou obiectiv trebuie însoţit de o întrebare simplă: care este sursa de finanţare? Nu putem construi un stat solid pe promisiuni care depăşesc capacitatea reală a bugetului. O cheltuială permanentă trebuie să aibă o sursă permanentă de finanţare. De aici pornim, înainte să trasăm alte obiective şi este important să marcăm exact unde suntem, pentru a ne stabili şi aşteptările în consecinţă”, atrage atenția Nazare.

Pericolul degradării ratingului suveran și riscul de nivel junk

În viziunea Ministerului Finanțelor, România se află în prezent în faza de stabilizare și redresare, nefiind încă pregătită pentru o relansare fără constrângeri. Păstrarea încrederii creditorilor externi atârnă de un echilibru fragil, menținut cu eforturi considerabile.

„Menţinem azi, cu mult efort şi precauţie la Finanţe, alături de ceilalţi parteneri instituţionali, un echilibru foarte fragil în ceea ce priveşte păstrarea încrederii creditorilor externi. De aceea, un alt obiectiv esenţial astăzi este protejarea ratingului suveran şi menţinerea României în afara categoriei «junk». Fără credibilitate, finanţarea devine mai scumpă, investiţiile sunt afectate, iar presiunea asupra cetăţenilor şi costurilor zilnice creşte”, explică Nazare.

Prima evaluare de rating este programată pentru luna ianuarie din partea agenției Fitch. Ministrul precizează însă că, în cazul aparitiei unui derapaj semnificativ, orice agenție de evaluare poate recalibra ratingul României prin convocarea unui comitet ad-hoc.

Investițiile rămân motorul dezvoltării durabile

Măsurile de ajustare bugetară nu trebuie să blocheze pârghiile de creștere economică. Datele aferente trimestrului al doilea din 2026 indică o majorare a investițiilor cu 19,9%, evoluție ce confirmă rolul esențial al fondurilor europene într-un moment în care producția și consumul se află sub presiune.

„Trebuie să continuăm să reducem deficitul fără să creăm blocaje şi fără să sacrificăm capacitatea de dezvoltare a ţării. Totodată, trebuie să ne putem proteja populaţia şi economia de şocuri. Doar un stat cu finanţe sănătoase poate susţine durabil dezvoltarea, dar şi salariile, serviciile publice sau categoriile vulnerabile. Dar sprijinul trebuie să fie bine ţintit, eficient şi finanţat, nu construit pe promisiuni care produc dezechilibre şi ajung, în final, să îi afecteze tocmai pe cei pe care dorim să îi protejăm”, susţine ministrul.

Declarația oficialului se încheie cu un apel la responsabilitate fiscală pe termen lung, pentru a evita amanetarea viitorului generațiilor viitoare.

„În acest moment, obiectivele principale rămân evitarea derapajelor şi menţinerea stabilităţii financiare. Traversăm în continuare o etapă de corecţie necesară, iar capătul de linie nu se opreşte aici. Disciplina nu înseamnă renunţare la dezvoltare. Înseamnă să reconstruim baza, fără să lăsăm datorii generaţiilor următoare.

România nu trebuie să aleagă între creştere şi responsabilitate. Dar pentru a avea creştere într-adevăr sănătoasă trebuie mai întâi să redevenim o ţară credibilă, riguroasă şi capabilă să îşi rezolve problemele şi să îşi respecte angajamentele. Nu putem relua ciclul în care astăzi promitem, mâine împrumutăm şi ulterior cerem românilor să plătească nota de plată”, încheie Alexandru Nazare.