Membrii Curții Constituționale a României (CCR) au admis, în urma votului exprimat, miercuri, o sesizare foarte importantă făcută de ÎCCJ.

Curtea Constituţională (CCR) a admis, miercuri, sesizarea făcută de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ)  în legătură cu modificările privind transferul magistraţilor şi reducerea vechimii procurorilor de la DNA şi DIICOT.

Cum s-a votat sesizarea ce a fost făcută de ÎCCJ

Legea respectivă permitea scăderea vechimii necesare la 7 ani. Scorul înregistrat la CCR, în urma votului, a fost de 5-3 pentru admiterea sesizării. Judecătorii care au votat împotrivă au fost Livia Stanciu, Daniel Morar și Simina Tănăsescu. Raportor al CCR a fost Gheorghe Giani Stan, fostul șef al SIIJ.

Decizia urmează să producă două efecte foarte importante. Mai întâi, instituțiile DNA și DIICOT se vor confrunta cu o problemă de personal și mai mare decât cea care există în acest moment. La DIICOT sunt neocupate în acest moment circa 50 de posturi, alți 50 de procurori având vârsta necesară pentru pensionare, conform sursei citate.

Pe de altă parte, dosarele făcute până acum de procurori DNA și DIICOT, care au intrat în cele două instituții fără să aibă vechimea de zece ar putea fi contestate în instanță.

Decizie luată de judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reuniţi în cadrul Secţiilor Unite, au hotărât în unanimitate sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, a Legii privind modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.

Conform unui comunicat al Instanţei supreme, sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în ansamblul său, precum şi anumite prevederi ale acestuia, în raport cu motive de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă.

„Sub aspect extrinsec, sesizarea priveşte neconstituţionalitatea actului normativ în întregime, prin raportare la prevederile constituţionale ale art. 61 alin. (2) şi ale art. 75, referitoare la principiul bicameralismului, întrucât forma adoptată de camera decizională (Senatul României) modifică substanţial obiectul de reglementare, configuraţia şi conţinutul legii adoptate de prima cameră sesizată (Camera Deputaţilor). Sub aspect intrinsec, sesizarea priveşte neconstituţionalitatea dispoziţiilor articolului II pct. 1 şi 2 (art. 791 alin. (3) şi art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004) în raport cu prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), sub aspectul exigenţelor privind calitatea legii; neconstituţionalitatea dispoziţiilor articolului II pct. 1 şi 2 (art. 791 alin. (3) şi art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004) în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, referitoare la principiul egalităţii în drepturi; neconstituţionalitatea dispoziţiilor articolului II pct. 1 şi 2 (art. 791 alin. (3) şi art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004) în raport cu prevederile art. 131 alin. (1) din Constituţie referitoare la rolul Ministerului Public în apărarea ordinii de drept”, a transmis ICCJ.