De la bani pierduți. la proiecte abandonate. Disputa politică din jurul celor 300 de milioane de euro din PNRR

Diana Buzoianu. Sursa foto: facebook

Un schimb dur de acuzații politice readuce în prim-plan situația proiectelor de infrastructură hidrotehnică finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

După ce a susținut public, în repetate rânduri, că Administrația Națională „Apele Române” ar fi pierdut peste 300 de milioane de euro din fondurile PNRR, Diana Buzoianu, reprezentantă a USR și ministru al Mediului, este contrazisă direct de fostul ministru al Mediului, liberalul Mircea Fechet.

Potrivit acestuia, în realitate, proiectele pentru reabilitarea barajelor, acumulărilor destinate reducerii viiturilor și digurilor de protecție împotriva inundațiilor au fost eliminate chiar prin decizie politică a Ministerului Mediului, în perioada în care instituția era condusă de Diana Buzoianu. Singura investiție rămasă la finanțare ar fi fost barajul Leșu, din județul Bihor, un proiect considerat strategic pentru municipiul Oradea.

Acuzațiile privind pierderea fondurilor din PNRR

La aproximativ o lună de la preluarea mandatului de ministru al Mediului, Diana Buzoianu a lansat public acuzații la adresa conducerii de atunci a Apelor Române, susținând că instituția ar fi ratat finanțări în valoare de peste 300 de milioane de euro din PNRR.

„Am făcut o analiză, am dat toate cifrele pe toate investițiile. De exemplu, sunt investiții întregi care au fost ratate. Apele Române au reușit să piardă 325 de milioane de euro. Asta înseamnă că au pierdut toți banii pentru diguri, toți banii pentru baraje, au pierdut aproape 90% din bani pentru poldere. Din 13 poldere, doar unul singur este astăzi în etape care ar putea să zică că se va finaliza. Și acesta este doar un exemplu”, declara Diana Buzoianu în iulie 2025.

Fostul ministru al Mediului: proiectele nu erau pierdute

Mircea Fechet susține însă că realitatea este diferită. În opinia sa, deși unele proiecte înregistrau întârzieri, acest lucru nu însemna automat imposibilitatea finalizării lor până la termenul-limită al PNRR.

„Probabil și pentru că cele peste 300 de milioane de euro erau bani din împrumuturi, și nu din granturi, ministerul a luat decizia să abandoneze finanțarea acelor proiecte, spunând că s-au pierdut banii din PNRR. Însă, și astăzi din PNRR se trag bani și se vor trage până la 30 iunie 2026, adică încă o jumătate de an”, a declarat Mircea Fechet.

Fostul ministru subliniază că termenul-limită pentru efectuarea cheltuielilor din PNRR nu era depășit la momentul deciziei și că precedentul barajului Leșu demonstrează că finalizarea unor investiții era posibilă.

„Asta înseamnă că, așa cum s-a întâmplat în cazul barajului Leșu, din Bihor, probabil, dacă s-ar fi dorit, s-ar fi putut termina și alte proiecte, care erau gata de începere a lucrărilor. Acolo discutăm în cea mai mare parte de retehnologizări, deci nu lucrări de complexitate foarte mare”, a precizat Mircea Fechet.

Doar un proiect rămas la finanțare

Potrivit fostului ministru, din totalul proiectelor mature aflate pe lista de finanțare PNRR, doar unul a fost menținut. Este vorba despre barajul Leșu, din județul Bihor, unde lucrările sunt în desfășurare și în prezent.

„La barajul Leșu se lucrează și astăzi și mă aștept ca lucrările să fie finalizate, dar la fel ca barajul Leșu mai erau cel puțin 4–5 proiecte mari care ar fi putut fi astăzi în aceeași situație, pentru că aveau licitațiile finalizate”, a explicat Mircea Fechet.

Printre exemplele invocate se află și polderul de la Belci, din județul Bacău. În total, cele aproximativ 300 de milioane de euro ar fi fost destinate atât barajelor și polderelor, cât și liniilor de apărare împotriva inundațiilor, respectiv câteva sute de kilometri de diguri.

Probleme juridice și blocaje administrative

Fostul ministru admite că Administrația Națională „Apele Române” nu a avut o performanță administrativă optimă, dar susține că dificultățile au fost generate, în mare parte, de situația juridică incertă a infrastructurii.

„Este adevărat că ANAR nu s-a mișcat foarte bine, dar asta din cauza situației juridice incerte a acestor diguri, că niciodată nu știu ale cui sunt, ale ANAR, ale autorităților locale, că nu este documentația cadastrală făcută”, a declarat Mircea Fechet.

Din cele 26 de proiecte considerate mature la acel moment, 13 poldere și 13 baraje, la finanțare a rămas un singur obiectiv.

O alternativă de finanțare: fondurile BEI

Mircea Fechet atrage atenția și asupra existenței unei surse alternative de finanțare, distinctă de PNRR. Este vorba despre o linie de finanțare în valoare de peste 15 miliarde de euro, pusă la dispoziție de Banca Europeană de Investiții, în cadrul strategiei europene de reziliență în domeniul apei.

„Banii de la BEI sunt deja disponibili și sunt parte a strategiei de reziliență în domeniul apei, care a fost prezentată în iunie 2025. În legătură cu aceste 15,2 miliarde de euro abia aștept să văd cât își va manifesta intenția conducerea ministerului să atragă din acești bani”, a spus fostul ministru.

Acesta a subliniat că multe dintre proiectele abandonate din PNRR au deja documentațiile și licitațiile finalizate, fiind pregătite pentru execuție imediată, dacă ar exista voință politică pentru atragerea finanțării.

Decizie politică și asumarea riscurilor

În final, Mircea Fechet consideră că renunțarea la proiectele din domeniul apelor a fost o decizie politică, asumată la nivelul Ministerului Mediului, în perioada conducerii USR.

„Este adevărat, exista un anumit risc, pentru că nu ai de unde să știi dacă termini proiectul într-un an de zile, situație care poate atrage o corecție financiară usturătoare. Dar probabil vom constata, la sfârșitul lunii iunie a acestui an, că din tot pomelnicul de proiecte care au fost păstrate la finanțare din toate domeniile, unele vor fi duse la bun sfârșit, iar altele nu”, a punctat fostul ministru.