Social
De ce îngheață mai repede apartamentele de la anumite etaje și ce soluții există pentru fiecare situație
Sursa: Vchalup | Dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
În perioadele de ger sever, diferențele de temperatură dintre apartamentele din același bloc devin evidente. În timp ce unii locatari se plâng că nu pot încălzi locuința nici cu caloriferele la maximum, alții reușesc să mențină o temperatură confortabilă cu un consum mai redus. Explicația nu ține doar de sistemul de încălzire, ci și de poziționarea apartamentului în clădire, de izolație și de modul în care circulă aerul rece.
Fenomenul este întâlnit frecvent în blocurile din România, mai ales în clădirile construite înainte de anii 1990, unde diferențele termice între etaje și colțuri sunt mai accentuate.
Apartamentele de la parter pierd căldură prin podea și spațiile neîncălzite
Apartamentele situate la parter sunt printre cele mai expuse frigului, mai ales iarna. Motivul principal este pierderea de căldură prin pardoseală. Sub aceste locuințe se află, de cele mai multe ori, subsoluri neîncălzite, boxe sau spații tehnice reci, care funcționează ca un rezervor permanent de aer rece.
Chiar dacă aerul din cameră este încălzit, frigul „urcă” prin podea, iar senzația termică rămâne scăzută. De aceea, locatarii de la parter simt adesea frigul la nivelul picioarelor, chiar și atunci când temperatura indicată de termometru pare acceptabilă.
O altă problemă este apropierea de ușile de acces ale blocului. Deschiderea frecventă a acestora favorizează curenți reci, care afectează în special primele apartamente.
Ultimul etaj se răcește rapid din cauza acoperișului și a infiltrațiilor de aer
La polul opus, apartamentele de la ultimul etaj au probleme diferite, dar la fel de serioase. Cea mai mare pierdere de căldură are loc prin tavan, mai ales dacă acoperișul nu este izolat corespunzător sau dacă hidroizolația este degradată.
În zilele cu temperaturi mult sub zero, placa de beton de sub acoperiș se răcește puternic, iar frigul se transmite rapid în interior. Chiar și un sistem de încălzire eficient ajunge să compenseze greu această pierdere continuă de căldură.
În plus, la ultimul etaj apar frecvent infiltrații de aer rece prin rosturi, guri de ventilație neetanșate sau fisuri apărute în timp, mai ales în blocurile vechi.
Apartamentele de colț sunt afectate de pereții exteriori multipli
Locuințele aflate pe colțul blocului sunt printre cele mai vulnerabile iarna. Aceste apartamente au doi sau chiar trei pereți exteriori, expuși direct vântului și temperaturilor scăzute.
În condiții de ger, fiecare perete exterior devine o sursă de pierdere a căldurii. Dacă izolația este slabă sau inexistentă, frigul pătrunde rapid, iar caloriferele trebuie să funcționeze mult mai intens pentru a menține o temperatură decentă.
Vântul accentuează problema, deoarece răcește pereții mai repede decât în cazul apartamentelor situate între alte locuințe, care beneficiază de un „efect de protecție” termică din partea vecinilor.
Apartamentele „încadrate” sunt cele mai avantajate iarna
Cele mai călduroase locuințe dintr-un bloc sunt, de regulă, cele aflate la etaje intermediare și încadrate de alte apartamente pe toate laturile. Acestea pierd mult mai puțină căldură, deoarece beneficiază de transfer termic dinspre vecini, atât de jos, cât și de sus și lateral.
În astfel de apartamente, consumul de energie pentru încălzire este mai redus, iar temperatura se menține constantă mai ușor, chiar și în perioadele de ger extrem.
ploaie si frig / sursa foto: dreamstime.com
Izolația și ferestrele fac diferența indiferent de etaj
Indiferent de poziția în bloc, izolația termică joacă un rol esențial. Blocurile reabilitate termic păstrează căldura mult mai bine, iar diferențele dintre etaje sunt mai puțin dramatice.
Ferestrele vechi, neetanșe, sunt o altă cauză majoră a pierderii de căldură. Chiar și un apartament bine poziționat se poate răci rapid dacă aerul rece pătrunde constant prin tâmplărie.
În multe cazuri, locatarii confundă problema sistemului de încălzire cu pierderi de căldură care, de fapt, țin de izolație și etanșare.
Ce soluții există pentru fiecare tip de apartament
Pentru apartamentele de la parter, izolarea pardoselii și a subsolului, acolo unde este posibil, reduce semnificativ senzația de frig. Covorul gros și menținerea unei temperaturi constante ajută la confortul termic.
La ultimul etaj, izolarea acoperișului este esențială. Chiar și intervențiile minime asupra hidroizolației pot reduce pierderile de căldură. În interior, utilizarea perdelelor groase și a unor soluții de etanșare a rosturilor ajută la limitarea curenților reci.
În apartamentele de colț, izolarea pereților exteriori și menținerea mobilierului la o mică distanță de aceștia pot îmbunătăți circulația aerului cald și pot reduce condensul și senzația de frig.
De ce aceeași temperatură se simte diferit de la un apartament la altul
Temperatura afișată pe termostat nu reflectă întotdeauna confortul real. Umiditatea, curenții de aer și suprafețele reci influențează puternic senzația termică.
De aceea, două apartamente cu aceeași temperatură pot oferi senzații complet diferite. În cele mai expuse locuințe, gerul este resimțit mai intens, chiar dacă încălzirea funcționează normal.
