Guvernul României. Sursă foto: gov.ro
Din cuprinsul articolului
Un raport recent al Ministerului de Finanțe arată că, în primele nouă luni ale anului 2025, cheltuielile statului cu plata dobânzilor au înregistrat o creștere de 50% comparativ cu perioada similară din 2024. În același timp, nivelul datoriei publice a României a urcat la un prag considerat critic — 60% din PIB.
Datoria României atinge un nivel critic. Dobânzile au ajuns la un maxim istoric
Până la sfârșitul lunii septembrie, statul cheltuise deja aproximativ 40 de miliarde de lei doar pentru plata dobânzilor. În contrast, investițiile publice au scăzut cu 6%, ajungând la același nivel de 40 de miliarde de lei. Practic, guvernul condus de Ilie Bolojan alocă pentru dezvoltare și pentru dobânzile datoriei sume identice.
Aceste costuri cu dobânzile reprezintă aproape 40% din deficitul bugetar estimat la 100 de miliarde de lei. Deficitul reflectă diferența dintre veniturile colectate din taxe și impozite și totalul cheltuielilor publice — atunci când statul cheltuie mai mult decât încasează, este obligat să se împrumute pentru a acoperi diferența.
Pe lângă finanțarea deficitului curent, guvernul trebuie să împrumute bani și pentru a plăti datoriile vechi ajunse la scadență. Dacă în trecut a achitat doar dobânzile, acum trebuie să returneze sumele împrumutate integral. În consecință, nivelul total al împrumuturilor se ridică la aproximativ 260 de miliarde de lei, dintre care 110 miliarde reprezintă rambursarea creditelor mai vechi.
Ilie Bolojan. Sursă foto: gov.ro
România s-a împrumutat cu peste 3 miliarde de lei, în ultima lună
Doar în luna precedentă, executivul condus de Ilie Bolojan a contractat noi împrumuturi de peste 3 miliarde de lei, la dobânzi ce depășesc pragul de 7%.
În ceea ce privește investițiile finanțate din fonduri naționale, înregistrate în execuția bugetară sub denumirea de „cheltuieli de capital”, acestea au scăzut cu 6% în intervalul ianuarie–septembrie 2025 față de aceeași perioadă a anului anterior. Statul a alocat 40 de miliarde de lei pentru aceste cheltuieli, cu aproximativ 3 miliarde mai puțin decât în 2024.
Cele mai consistente sume din buget continuă să fie direcționate către domenii unde ajustările sunt greu de realizat rapid. Astfel, cheltuielile cu salariile bugetarilor au urcat la 127 de miliarde de lei (+6%), cele cu bunurile și serviciile au ajuns la 71 de miliarde de lei (+7%), iar pensiile și asistența socială au însumat 188 de miliarde de lei (+13%).
În prezent, datoria publică a depășit pragul de 1.000 de miliarde de lei, echivalentul a peste 57% din PIB. În trecut, înainte de pandemia care a dus la creșterea accelerată a împrumuturilor, specialiștii economici avertizau că o datorie de peste 45% din PIB ar reprezenta deja o limită de risc pentru România.
Economia ajunge la 60% datorie din PIB
De la un nivel de doar 37% din PIB în 2019, datoria publică a României a crescut constant în ultimii ani și se află acum foarte aproape de pragul considerat critic — 60% din PIB. Acesta nu este doar un reper teoretic, ci limita maximă admisă pentru statele membre ale Uniunii Europene, conform tratatelor care reglementează funcționarea blocului comunitar.
Desigur, există și țări europene – precum Grecia sau Franța – care depășesc cu mult această limită, însă economiștii atrag atenția că diferența majoră o face capacitatea de rambursare a datoriei. Cu alte cuvinte, nu doar nivelul îndatorării contează, ci și cât de mult poate un stat să colecteze din taxe și impozite pentru a-și susține obligațiile financiare.
În timp ce alte guverne stimulează creșterea prin investiții, cabinetul Bolojan a redus fondurile destinate dezvoltării, direcționând tot mai mulți bani către plata dobânzilor și a cheltuielilor curente. Economiștii avertizează că, deși investițiile par o cheltuială pe termen scurt, ele generează dezvoltare economică și venituri bugetare suplimentare în viitor, prin locurile de muncă și activitatea economică pe care le creează.
