De ce şi-au prelungit Dăncilă şi Erdogan discuţiile până la miezul nopţii. La mijloc este un proiect de un miliard de euro. Ce temă a ratat premierul român. Editorial de Sorin Andreiana

Întâlnirea dintre prim-ministrul Viorica Dăncilă şi preşedintele turc Recep Erdogan, pe lângă spectaculozitatea imaginii premierului român alături de liderul absolut al Turciei în palatul acestuia de aproape un miliard de euro, a atras atenţia printr-un detaliu nerespectat din programul întrevederii.

Conform desfăşurătorului oficial al vizitei în Turcia, premierul român urma să aibă o întâlnire tête-à-tête cu Erdogan de 30 de minute, între orele 19.00 şi 19.30 (ora Ankarei – n.r.), după care, la ora 19.35, declaraţii comune de presă. Numai că cei doi au apărut în faţa ziariştilor abia la ora locală 23.00, cu trei ore şi jumătate mai târziu decât ora anunţată. Ce a justificat această întârziere? Varianta oficială este că un dineu oferit de gazda turcă în onoare delegaţiei româneşti. La fel de oficial este că intre delegaţiile celor două ţări au fost semnate două memorandumuri, unul în domeniul educaţiei şi al doilea pe probleme de sănătate.

Totuşi surse din cadrul delegaţiei române susţin că întârzierea conferinţei de presă a fost provocată de o temă mult mai importantă discutată de cei doi lideri. Este vorba de proiectul unui cablu energetic marim care să lege cele două ţări. Proiectul este unul care se discută şi se negociază între cele două ţări de mai bine de 12 ani, ideea fiind lansată în anul 2006, în timpul guvernării Tăriceanu. Proiectul este unul necesar pentru ambele ţări, dar care din diverse motive, care de cele mai multe ori nu ţin de argumente care să poată fi făcute publice, este amânat. România este interesată să concretizeze acest proiect pentru că produce mai multă energie electrică decât consumă, iar Turcia are nevoie să importe datorită dezvoltării accelerate din ultimii ani a industriei. Un alt argument pentru cele două ţări este faptul că acest cablu ar ocoli Bulgaria şi cele două ţări ar economisi taxele mari pe care le percep vecinii noştri de la sud pentru tranzitul de energie.

România mai are un interes major pentru realizarea acestui proiect. În Dobrogea au apărut după integrarea în Uniunea Europeană foarte multe eoliene, generatoare de energie verde, dar care sunt plasate într-o arie în care funcţionează centrala nucleară de la Cernavodă, care singură asigură necesarul de energie a zonei. S-a ajuns astfel în situaţia ca România să aibă o nevoie acută ca să exporte supra-producţia din zonă şi Turcia ar fi cea mai bună soluţie, fiind ţara din apropiere cu cea mai mare cerere de electrictate. De la aceste considerente, în anul 2008 s-a declanşat un studiu de fezabilitate, finalizat în 2012. Rezultatele au arătat că proiectul ar costa 500 de milioane de euro, dar că economic se justifica. În 2015, Guvernul Ponta a venit cu o adăugire la program şi a propus ataşarea şi a unui cablu de fibră optică pentru transfer de date, astfel că proiectul a ajuns să fie evaluat la aproape 1 miliard de euro. Din nou s-a comandat un studiu de fezabilitate, dar care a fost clasificat ca secret de stat. Din acel moment, februarie 2015, nu s-a mai vorbit despre proiect, dar tema a rămas în discuţiile discrete dintre cele două ţări. Subiectul a fost un punct important în discuţiile dintre Dăncilă şi Erdogan din urmă cu două seri fără însă, din păcate, a se ajunge la o decizie fermă.

Sărbători cu o vreme nestatornică. Prognoza meteo, actualizată

Candidatul care va câștiga alegerile prezidențiale

Totuşi a existat o temă cel puţin la fel de importantă care nu s-a discutat între cei doi lideri. Este o temă care ţine de agricultură. De mai bine de cinci ani, România nu poate exporta carne de miel în Turcia, deşi este o piaţă în care se consumă foarte mult acest tip de produse. Cu toate acestea, magazinele noastre sunt pline de legume şi fructe provenite din Turcia. Aceasta temă importantă pentru Agricultura românească a fost evitată cu graţie de Viorica Dăncilă în discuţiile de la Ankara. Ieri, Ministrul Agriculturii era la Bucureşti asistând în continuare impasibil la distrugerea unei alte industrii româneşti: cea a creşterii porcilor.