Din cuprinsul articolului
Președinta Curții de Apel Cluj, Dana Gîrbovan, afirmă că anul 2025 a fost unul dintre cei mai dificili ani ai carierei sale și vorbește despre atacuri la adresa puterii judecătorești, presiuni asupra statutului profesiei și problemele din sistemul de justiție.
Un an pe care îl numește „cel mai greu din magistratură”
Judecătoarea Dana Gîrbovan, președinta Curții de Apel Cluj și președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, afirmă că anul 2025 a fost unul dintre cele mai dificile perioade din întreaga sa carieră. În discuția purtată cu avocatul Florentin Țuca, aceasta descrie intensitatea atacurilor la adresa puterii judecătorești și climatul creat în jurul profesiei.
„2025, chiar stăteam și mă gândeam, a fost cred că unul dintre cei mai grei ani din cei 25 de ani de magistratură pe care i-am trăit”, declară Dana Gîrbovan. Aceasta subliniază că nu este vorba despre o percepție individuală, ci despre un sentiment împărtășit de mulți judecători.
Relatarea atacurilor asupra puterii judecătorești
Judecătoarea descrie o perioadă pe care o consideră marcată de atacuri politice și mediatice. „Am fost ținta, ca magistratură, nu eu personal, uneia dintre cele mai dure, susținute, pe alocuri josnice, serii de atacuri la adresa puterii judecătorești”, afirmă aceasta.
Gîrbovan menționează declarații publice pe care le consideră ofensatoare, inclusiv un episod referitor la afirmațiile viceprimarului Timișoarei. Ea spune că acestea au vizat femeile judecător într-o manieră jignitoare. „Un atac absolut mizerabil”, este formularea folosită de judecătoare. Aceasta precizează că împreună cu alte asociații a sesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Reacții privind profesia în spațiul public
Dana Gîrbovan respinge ideea că un magistrat ar trebui să evite să își declare profesia. Relatarea sa pornește de la o afirmație publică potrivit căreia o judecătoare ar fi ajuns să se simtă rușinată să recunoască profesia.
„Eu sunt mândră că sunt judecător, sunt mândră de întreaga mea carieră, am foarte mulți colegi care sunt mândri la rândul lor și nu o să stau să-mi cer iertare în fața nimănui”, spune ea.
În același timp, Gîrbovan afirmă că mulți colegi evită să își prezinte profesia în spații publice pentru a nu fi supuși unor reacții negative. „Foarte mulți colegi aleg să nu mai spună că sunt judecători, exact pentru a evita atacuri, discuții neplăcute, încercări de a fi agresați verbal de oameni”, afirmă aceasta.
Statutul judecătorului și rolul său în societate
Judecătoarea afirmă că statutul magistratului nu reprezintă un beneficiu individual. „Nu este un simplu slogan: fără judecător liber nimeni nu este liber”, spune Gîrbovan, insistând asupra ideii că independența judecătorului este legată de libertatea cetățeanului.
Ea susține că criticile generalizate la adresa justiției au efecte directe asupra percepției publice și asupra funcționării sistemului. „Ei sunt victimele atacurilor din partea executivului la adresa justiției”, afirmă Gîrbovan, referindu-se la cetățenii nemulțumiți „la modul global și general împotriva justiției”.
Acceptarea funcției de conducere
Întrebată dacă ar mai accepta funcția de președinte al Curții de Apel Cluj, judecătoarea răspunde afirmativ. „Răspunsul este în continuare da”, declară ea.
Gîrbovan afirmă că funcția i-a oferit o perspectivă asupra administrării sistemului. „A fost o experiență profesională extrem de interesantă. Cred că am reușit să văd justiția și sistemul de justiție dintr-o altă perspectivă”, spune aceasta, referindu-se la partea administrativă a activității judiciare.
Compararea sistemului actual cu cel de acum 25 de ani
Judecătoarea afirmă că situația actuală este mai dificilă decât la începutul carierei sale. „Acum pot să spun că este mai greu în justiție decât era în urmă cu 2 ani. Pe toate palierele”, afirmă aceasta.
Gîrbovan enumeră elemente precum predictibilitatea actului de justiție, durata procedurilor judiciare și statutul judecătorului. Aceasta consideră că toate aceste aspecte sunt interconectate.
Problema volumului de dosare
Judecătoarea descrie volumul mare de muncă drept o problemă constantă. „Judecătorul român este în primul rând un judecător sufocat de dosare”, spune ea.
Aceasta amintește de perioadele în care avea „60, 70, 80 de dosare pe săptămână”, situații care afectau timpul disponibil pentru analizarea cauzelor. „Eram într-o goană continuă pentru a soluționa dosarele într-un termen rezonabil”, declară Gîrbovan. Potrivit acesteia, problema persistă în prezent.
Nevoia judecătorului de a-și cunoaște rădăcinile
Gîrbovan afirmă că judecătorul român „încearcă foarte mult să se alinieze valorilor europene”, dar în același timp are nevoie să își cunoască originile profesionale.
Aceasta evocă figura unui președinte de tribunal din perioada comunistă, căruia i-a dedicat o conferință. Citatul pe care îl menționează este: „Am pierdut totul în afară de onoare”. Judecătoarea spune că memoriile acestuia sunt „un testament pentru magistrații care urmau să vină după el”.
Declarația privind „lupta pentru putere”
Dana Gîrbovan afirmă că situația actuală din justiție ține de o confruntare între instituții. „Este pur și simplu o luptă pentru putere. Pentru putere și pentru controlul asupra justiției”, susține aceasta.
Judecătoarea descrie începutul tensiunilor ca fiind legat de reforma pensiilor de serviciu. Ea afirmă că tema a fost abordată „nu într-o manieră de colaborare, de dialog”, ci printr-o abordare unilaterală din partea Executivului.
Descrierea campaniei publice privind pensiile magistraților
Gîrbovan relatează că dezbaterea privind pensiile a fost însoțită de reacții intense în spațiul public. Judecătoarea evocă „comentarii în tot mediul online” și caracterizări la adresa magistraților. Aceasta afirmă că asociațiile profesionale au transmis premierului că dezbaterea nu mai putea continua în acel climat.
Judecătoarea susține că nu a existat o analiză tehnică aprofundată asupra sistemului. Ea spune că Executivul nu ar fi prezentat o statistică privind vârsta magistraților sau o proiecție privind resursele umane.
Reacție la modul în care a fost prezentat subiectul în spațiul public
„Numai dacă te uitai câteva zile la televizor și la modul în care erau rostogolite știrile, era clar că judecătorii sunt pur și simplu dușmanii poporului”, afirmă ea. Gîrbovan spune că tema pensiilor a fost prezentată într-o manieră generalizată și că alte teme, precum prescripția, au fost adăugate ulterior.
Aceasta afirmă că magistrații nu reprezintă o categorie care poate influența balanța bugetară. „Nu problema pensiilor magistraților este cauza și nici nu va fi soluția”, susține Gîrbovan.
