Dacă Rusia ar declanșa atacurile nucleare, ce state ar fi primele lovite. Putin are trei mari dușmani
- Antonia Hendrik
- 28 mai 2022, 16:30
Dacă Rusia ar declanșa atacurile nucleare, Vladimir Putin ar avea ca țintă trei mari dușmani pe care i-ar rade oricând de pe faţa pământului. Iar amenințările președintelui rus sunt luate în serios de către liderii mondiali deoarece sunt vizate trei mari puteri ale lumii.
Vladimir Putin a pus lumea mondială pe jar deoarece a repetat de mai multe ori că este gata oricând să folosească arsenalul nuclear al Rusiei. Întrebarea care stă pe buzele tuturor este: care țări ar putea fi lovite primele?
Vladimir Putin are trei ținte mari şi tari care nu-i dau pace. Iar membri NATO, SUA şi UE știu foarte bine acest lucru. Din acest motiv sunt în alertă totală deoarece amenințările au stârnit temeri în întreaga lume că Putin ar putea fi pregătit să lanseze arme nucleare asupra inamicilor Rusiei.
Ce țări ar putea viza președintele rus într-un război nuclear?
În urma unei analize ample cu privire la inamicii Rusiei s-a ajuns la concluzia că nu țările vecine ar fi în pericol. De la lansarea invaziei la scară largă a Ucrainei, președintele rus Vladimir Putin a avertizat de două ori Occidentul împotriva oricărei intervenții la granițele ţării sale.
Şi dacă vor face asta se vor se confrunta, spune liderul de la Kremlin, cu cele mai mari „consecințe pe care nu le-ați întâlnit niciodată în istoria voastră”. Se crede că Vladimir Putin ar putea avea cel mai mare arsenal nuclear din lume. Deci, aşa stând lucrurile haideți să vedem împotriva cui și-ar putea folosi armele nucleare dacă se va simți amenințat:
1. Statele Unite ale Americii
Ținta cea mai probabilă a oricărui atac nuclear al Rusiei ar putea fi fostul său adversar din Războiul Rece, SUA. După Moscova, SUA este recunoscută drept cea mai mare putere nucleară din lume și deține aproximativ 5.600 de arme nucleare, potrivit Federației Oamenilor de Știință Americani.
Președintele Putin a etichetat recent și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) drept o alianță militară condusă de SUA. El a spus că extinderea NATO este folosită de SUA într-un mod „agresiv” pentru a agrava o situație de securitate globală deja dificilă. Înainte de a-și lansa invazia, președintele Putin s-a plâns de extinderea pactului militar către granițele Moscovei.
Oficialii de la Kremlin ar putea vedea lovirea unei ținte americane ca un semn al puterii Rusiei. De asemenea, ar putea intimida aliații NATO să nu se miște împotriva planurilor Rusiei. Dar, având în vedere priceperea nucleară a SUA, Rusia poate fi în egală măsură descurajată să lanseze orice atac nuclear.
2. Marea Britanie
De când a izbucnit războiul în Ucraina, în februarie anul trecut, Marea Britanie a oferit cantități semnificative de ajutor militar guvernului de la Kiev. Premierul Marii Britanii Boris Johnson l-a vizitat personal pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și a promis că va oferi „sprijin economic și umanitar continuu”. Ca răspuns, aliații președintelui Putin au amenințat Marea Britanie cu acțiuni de răzbunare.
Dmitri Kiselyov, un propagandist cheie al președintelui rus, a spus că Marea Britanie ar putea fi „scufundată în mare” de o lovitură nucleară subacvatică.
Vicepreședintele comisiei de apărare a Kremlinului, Aleksey Zhuravlyov, a avertizat, de asemenea, că un atac nuclear rusesc ar putea distruge Marea Britanie în mai puțin de patru minute.
Alături de SUA, Marea Britanie este privită ca unul dintre membrii cheie ai NATO și orice atac împotriva acesteia ar putea avea o semnificație pentru președintele Putin. Cu toate acestea, din nou Moscova ar trebui să cântărească riscul și răsplata după atacul unei țări NATO și ce tip de răspuns ar genera.
3. Aliații NATO
Rusia ar putea viza, de asemenea, un număr de alte 28 de state membre ale NATO, inclusiv Franța, Germania și Canada.
Președintele Putin și-a arătat anterior îngrijorările cu privire la securitate împotriva alianței, declarând că scopul final al NATO este „slăbirea Rusiei”.
Folosirea unei arme nucleare împotriva unei țări membre ar testa, fără îndoială, voința alianțelor de a răspunde articolului 5 din cartea sa oficială. De asemenea, ar putea încuraja unii aliați să se autoexcludă din pactul militar și să-i descurajeze pe alții să se alăture, relatează Express.