Evenimentul Zilei > Actualitate > Curtea de Conturi Europeană: „Tehnologia 5G în UE are nevoie de un imbold”
Curtea de Conturi Europeană: „Tehnologia 5G în UE are nevoie de un imbold”

Curtea de Conturi Europeană: „Tehnologia 5G în UE are nevoie de un imbold”

Curtea de Conturi Europeană invită, într-un raport special publicat astăzi, să se dea un nou impuls implementării în UE a tehnologiei 5G, noul standard mondial de comunicații fără fir pentru rețele mobile.

Statele membre înregistrează întârzieri considerabile în implementarea rețelelor lor 5G, ceea ce pune în pericol realizarea obiectivelor stabilite de UE în ceea ce privește accesul și acoperirea.

În paralel, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a se remedia într-un mod coerent și concertat problemele de securitate întâmpinate în implementarea acestei noi tehnologii, susțin auditorii.

Serviciile 5G sunt esențiale pentru o gamă largă de aplicații care prezintă beneficii pentru numeroase sectoare ale economiei UE și pentru viața de zi cu zi a cetățenilor. Se estimează că tehnologia 5G ar putea contribui cu până la o mie de miliarde de euro la PIB-ul UE între 2021 și 2025, cu potențialul de a crea sau de a transforma până la 20 de milioane de locuri de muncă. Tehnologia 5G oferă numeroase oportunități de creștere, dar, în același timp, vine cu anumite riscuri: numărul limitat al furnizorilor capabili să construiască și să opereze rețele 5G sporește fenomenul de dependență și riscurile asociate ingerințelor din partea unor „actori statali ostili”.

Implementarea tehnologiei 5G

În planul său de acțiune din 2016, Comisia Europeană a stabilit pentru anul 2025 obiectivul de a se implementa tehnologia 5G în toate zonele urbane și de-a lungul tuturor principalelor căi de transport. În luna martie a anului trecut, s-a stabilit un obiectiv suplimentar de a se asigura acoperirea 5G la nivelul de ansamblu al UE până în 2030. Auditorii observă însă că doar jumătate dintre statele membre au inclus aceste obiective în strategiile lor naționale privind 5G. Comisia a sprijinit statele membre în atingerea acestor obiective prin diferite inițiative și prin furnizarea de orientări și de finanțare. Ea nu a definit însă niciodată în mod clar calitatea preconizată a serviciilor 5G. Această situație ar putea crea inegalități în ceea ce privește accesul la serviciile 5G în UE și calitatea acestora, accentuând și mai mult „decalajul digital”, subliniază auditorii.

„La nivelul de ansamblu al UE, se vor cheltui până în 2025 până la 400 de miliarde de euro pentru dezvoltarea rețelelor 5G cu scopul de a se sprijini creșterea economică și competitivitatea în viitor. Dar cum multe state membre au rămas în urmă, UE este încă departe de a culege roadele pe care le oferă tehnologia 5G”, a declarat doamna Annemie Turtelboom, membra Curții de Conturi Europene responsabilă de acest raport. „În plus, abordările adoptate de statele membre în ceea ce privește securitatea rețelelor 5G și, în special, necesitatea ca acțiunile să fie concertate rămân chestiuni de importanță strategică pentru suveranitatea tehnologică a UE și pentru piața unică.”

Toate statele membre, cu excepția Ciprului, a Lituaniei, a Maltei și a Portugaliei, au atins obiectivul intermediar stabilit pentru 2020 de a avea cel puțin un oraș important cu acces la servicii 5G. Însă multe țări din UE acuză întârzieri în ceea ce privește implementarea rețelelor lor 5G. Comisia consideră că, în cazul a 16 țări din UE, probabilitatea de a atinge obiectivul stabilit pentru 2025 este, în cel mai bun caz, medie (Austria, Republica Cehă, Estonia, Germania, Irlanda, Lituania, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia și Slovenia) și, în cel mai rău caz, scăzută (Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru și Grecia). Până în noiembrie 2021, 23 de state membre încă nu transpuseseră directiva UE, care, printre alte acțiuni, stabilește termene pentru atribuirea benzilor de pionierat pentru 5G. În ritmul actual de punere în aplicare, auditorii avertizează că, cel mai probabil, obiectivele UE pentru deceniul actual nu vor fi îndeplinite.

Preocupăril în materie de securitate a 5G

Implementarea tehnologiei 5G merge în tandem cu aspectele legate de securitate. Furnizorii cu sediul în țări din UE sunt obligați să respecte standardele și cerințele juridice aplicabile în Uniune. Însă șase dintre cei mai mari opt furnizori, de exemplu Huawei (China) și Samsung (Coreea de Sud), nu își au sediul în UE. Legislația din țările din afara UE poate să difere considerabil de standardele Uniunii, de exemplu în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal. Auditorii își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că utilizatorii din UE pot să fie supuși unei legislații străine atunci când centrele de control sunt situate în afara UE. Comisia a reacționat rapid atunci când securitatea rețelelor 5G a devenit o preocupare majoră la nivelul UE: setul de instrumente al UE pentru securitatea rețelelor 5G a fost adoptat în ianuarie 2020. Această evoluție a venit însă prea târziu pentru o serie de operatori de rețele mobile care își selectaseră deja furnizorii.

Auditorii remarcă, de asemenea, că, în pofida naturii transfrontaliere a preocupărilor în materie de securitate a 5G, există puține informații cu caracter public despre modul în care țările din UE abordează problemele de securitate, în special chestiunea furnizorilor cu grad ridicat de risc. Această situație îngreunează adoptarea de către statele membre a unei abordări concertate și limitează totodată capacitatea Comisiei de a propune îmbunătățiri în ceea ce privește securitatea rețelelor 5G. Auditorii au constatat că, în practică, deoarece măsurile cuprinse în setul de instrumente nu au caracter obligatoriu, statele membre aplică abordări divergente în ceea ce privește atât utilizarea de echipamente provenite de la anumiți furnizori, cât și amploarea restricțiilor impuse cu privire la furnizorii cu grad ridicat de risc. În plus, dacă statele membre vor exclude din rețelele lor furnizorii cu grad ridicat de risc fără să existe o perioadă de tranziție, s-ar putea genera costuri de înlocuire substanțiale. Pentru moment, nu este clar dacă compensarea pentru astfel de costuri ar putea fi considerată drept ajutor de stat și dacă aceasta ar fi în conformitate cu normele UE în materie de concurență.

Până în prezent, Comisia nu a evaluat impactul pe care l-ar putea avea construirea de către un stat membru a rețelelor sale 5G utilizând echipamente de la un furnizor considerat de alt stat membru a fi cu risc ridicat. Un astfel de scenariu ar putea afecta securitatea transfrontalieră și chiar funcționarea pieței unice a UE, avertizează auditorii.

Raportul publicat astăzi completează alte activități întreprinse în ultimii ani, în special documentul de analiză privind răspunsul UE la strategia de investiții controlată de stat aplicată de China și documentul de informare privind politica UE în domeniul securității cibernetice, precum și rapoartele speciale privind digitalizarea industriei europene și conexiunea în bandă largă în statele membre.