Lumina Sfântă va fi adusă de la Ierusalim, sâmbătă seară, de părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie. Împărţirea ei către delegaţiile eparhiilor Patriarhiei Române va avea loc cu respectarea regulilor sanitare în vigoare.

Patriarhia Română a anunţat că Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim, în seara zilei de sâmbătă, de părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Superiorul Aşezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte. Ea va fi oferită, ca de obicei, la Aeroportul Internaţional Otopeni, delegaţilor eparhiilor Patriarhiei Române.

Lumina va fi primită cu respectarea normelor de protecție împotriva coronavirus

Reprezentanţii eparhiilor vor purta mască de protecţie şi vor respecta distanţa fizică prevăzută de lege. Ulterior, Centrele eparhiale, prin protopopiate, vor distribui, în timp util, Sfânta Lumină fiecărei parohii.

Patriarhul Daniel a spus în apropierea acestui moment înălțător și sacru: ”Lumina Sfântă este darul de pace şi bucurie pe care Iisus Hristos îl dăruieşte clericilor şi credincioşilor ca dovadă a iubirii Lui”.

Ceremonia pogorârii Sfintei Lumini constituie, până astăzi, un eveniment religios de maximă importanţă pentru Biserica Ortodoxă, relatează Basilica.ro .

Minunea de la Ierusalim - descrisă de 45 de cronicari medievali

De-a lungul secolelor, există mai multe mărturii istorice care consemnează minunea de la Ierusalim.

Bucuria oferirii Luminii Sfinte este menționată și în cronicile medievale. Astfel, patruzeci şi cinci de scriitori din lumea medievală ( printre care zece cronicari francezi, cinci musul­mani arabi, cinci greci bizantini, cinci germani, patru englezi, trei ruşi, trei musulmani perşi, trei islandezi, doi armeni, un sirian, un elveţian, un moldovean şi un istoric italian), descriu marea mi­nune a lumii creştine.

Lumină Sfântă - un miracol

Lumina Sfântă este considerată un miracol al Ortodoxiei, care se întâmplă în fiecare an de Paşte la Ierusalim. În timpul Vecerniei din Sâmbăta Mare, între orele 12.30 şi 14.30, deasupra Sfântului Mormânt se aprinde un foc care se pogoară din cer, manifestându-se diferit în fiecare an, conform Patriarhiei. Lumina este oferită credincioşilor de Patriarhul Ierusalimului.

Sfeşnicul sau candela „neadormită” a Sfântului Mormânt a fost aprinsă pentru prima dată în 326, anul în care se consideră că a fost descoperit Mormântul lui Hristos. De atunci a rămas nestinsă vreme de 17 veacuri. Candela se stinge numai o singură dată pe an, în dimineaţa Sâmbetei Mari, ca să se aprindă puţin mai târziu cu Sfânta Lumină. Cea mai veche mărturie despre această candelă neadormită o întâlnim în Cronica Egeriei.

Informaţii istorice extrase din volumul Sfânta Lumină – Minunea din Sâmbăta Mare de la mormântul lui Hristos semnat de Haralambie K. Skarlakidis.

În aceeaşi seară, în intervalul orar 19.30 - 20.30, va avea loc procesiunea primirii Sfintei Lumini de către Patriarhul Daniel, la Catedrala Patriarhală.