Trecerea la ora de vară. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
În noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie 2026, România va face trecerea la ora de vară. Ceasurile se vor da înainte cu o oră, astfel că ora 02:00 va deveni ora 03:00, și marchează debutul oficial al programului de vară.
Ce poți face ca să nu resimți puternic ora de somn pierdută când ceasurile se dau înainte
Odată cu apropierea momentului în care intră în vigoare ora de vară, mulți oameni se gândesc la faptul că vor pierde o oră de somn și că trebuie să își adapteze rutina zilnică. Deși, la prima vedere, o oră pare o perioadă neînsemnată, chiar și această mică modificare poate crea dificultăți pentru organism, informează independent.co.uk.
Schimbarea bruscă a programului afectează ceasul biologic și poate avea efecte importante asupra stării de sănătate. În general, trecerea la ora de vară este mai dificilă decât revenirea la ora standard.
Explicația ține de ritmul natural al organismului uman, care tinde să depășească ușor intervalul de 24 de ore. Din acest motiv, corpul este predispus să întârzie ora de culcare de la o zi la alta.
Mutarea ceasului înainte contravine ritmului biologic firesc
Situația seamănă cu un ușor decalaj orar, similar celui resimțit atunci când călătorim spre est, când pierdem timp și ne este mai greu să adormim mai devreme în acea seară.
Chiar dacă modificarea implică, din punct de vedere tehnic, doar o oră de somn pierdută, efectele nu dispar imediat. Perturbarea ritmului de odihnă se poate resimți timp de mai multe zile, iar pentru mulți oameni aceasta duce la acumularea treptată a deficitului de somn.
Specialiștii care coordonează un centru de evaluare a somnului de la Spitalul de Copii al Centrului Medical Universitar din Pittsburgh spun că se confruntă frecvent cu pacienți ale căror ceasuri biologice nu mai sunt sincronizate cu programul extern.
Din experiența lor, pregătirea din timp pentru schimbarea orei din fiecare primăvară poate face diferența în adaptarea organismului la noul ritm.
Ora de vară. Sursa foto: Pixabay
Efectele lipsei de somn și cum ne putem pregăti pentru schimbarea orei
Privarea de somn poate avea consecințe serioase asupra sănătății și vieții de zi cu zi. Cercetările realizate în ultimii ani arată că persoanele care dorm insuficient se confruntă cu un risc mai mare de infarct miocardic, accident vascular cerebral și hipertensiune arterială.
Impactul nu se limitează însă doar la sănătate. Lipsa odihnei este asociată și cu o creștere a numărului de accidente la locul de muncă, precum și a celor rutiere. În cazul adolescenților, efectele sunt adesea vizibile în rutina zilnică: aceștia întâmpină dificultăți în a se trezi dimineața pentru a ajunge la școală, iar nivelul de concentrare și rezultatele școlare pot avea de suferit. În plus, oboseala cronică poate accentua problemele de sănătate mintală.
Specialiștii spun că primul pas pentru a limita aceste efecte este informarea și conștientizarea importanței somnului. În contextul schimbării orei, există câteva măsuri simple care pot ajuta organismul să se adapteze mai ușor.
În primul rând, este important să nu începeți această perioadă cu o „datorie de somn”. Adulții ar trebui să se asigure că dorm constant între șapte și nouă ore pe noapte, interval considerat optim pentru funcționarea normală a organismului. În cazul copiilor, necesarul de somn diferă în funcție de vârstă, însă menținerea unui program regulat rămâne esențială.
Trecerea de la ora de iarnă la cea de vară. Sursa foto: Pixabay
O altă strategie utilă este ajustarea treptată a programului de culcare înainte de schimbarea orei
Ideal ar fi ca, în săptămâna premergătoare, ora de somn – atât pentru adulți, cât și pentru copii – să fie devansată zilnic cu aproximativ 15–20 de minute. De asemenea, trezirea puțin mai devreme dimineața poate facilita adormirea mai devreme seara.
În plus, specialiștii recomandă ca în ziua de sâmbătă dinaintea schimbării orei să încercați să vă treziți cu aproximativ o oră mai devreme decât de obicei. Dacă nu ați reușit să faceți ajustări în avans, menținerea unei ore de trezire cât mai constante, atât în timpul săptămânii, cât și în weekend, poate ajuta organismul să se adapteze mai rapid la noul program.
Expunerea la lumină puternică dimineața este una dintre cele mai eficiente metode de adaptare. Pe măsură ce te obișnuiești să te trezești mai devreme în timpul săptămânii dinaintea schimbării orei, lumina naturală ajută organismul să își reseteze ritmul. Î
n zonele în care diminețile sunt încă întunecate după modificarea orei, o sursă de lumină artificială puternică poate transmite creierului semnalul că este timpul pentru trezire. Odată cu înaintarea sezonului, această dificultate se diminuează, deoarece răsăritul are loc tot mai devreme.
Trecerea de ora de vară. Sursa foto: Pixabay
Seara, situația trebuie gestionată invers
Expunerea la lumină intensă – în special la lumina albastră emisă de telefoane, tablete sau alte ecrane – ar trebui redusă. Aceasta poate dereglă ritmul natural al organismului și poate transmite creierului semnalul de a amâna momentul trezirii. De aceea, este util ca dispozitivele electronice să fie setate pe modul cu lumină redusă sau cu emisii diminuate de lumină albastră.
În anumite regiuni, draperiile opace pot deveni o soluție utilă la ora de culcare, mai ales dacă încăperea primește multă lumină naturală seara. Dimineața însă, acestea ar trebui deschise pentru a permite luminii să contribuie la stabilirea ritmului zilnic.
Adaptarea mai ușoară la schimbarea orei depinde și de modul în care sunt organizate activitățile zilnice. În seara dinaintea modificării programului, este indicat să incluzi activități relaxante, precum cititul sau meditația, care ajută organismul să intre într-o stare de calm înainte de somn.
Lipsa de somn. Sursa foto: Pixabay
Mișcarea fizică este importantă, mai ales dimineața sau în prima parte a zilei
Chiar și o plimbare scurtă, acasă sau la birou, poate contribui la energizarea organismului. În plus, un mic dejun bogat în proteine poate fi benefic, deoarece lipsa somnului poate crește pofta pentru alimente bogate în zahăr și carbohidrați.
Specialiștii recomandă și limitarea consumului de cofeină după prânz, deoarece aceasta poate îngreuna adormirea și poate perturba calitatea somnului. De asemenea, alcoolul – inclusiv vinul consumat înainte de culcare – poate afecta odihna nocturnă.
Pentru părinți și îngrijitori, perioada de adaptare la schimbarea orei poate fi mai dificilă. Copiii pot deveni mai iritabili, pot avea dificultăți de concentrare sau pot manifesta crize de nervi mai frecvente.
Este recomandat ca seara să fie rezervată unor activități liniștite, fără dispozitive electronice. În cazul copiilor mici care se adaptează greu, un pui de somn scurt, de aproximativ 20 de minute, la începutul după-amiezii poate fi de ajutor.
