Cum și-a cenzurat Emil Cioran, la maturitate, cartea în care critica usturător poporul român

Cum și-a cenzurat Emil Cioran, la maturitate, cartea în care critica usturător poporul românEmil Cioran, filosoful unei națiuni. sursa: Facebook

Dan Andronic, realizatorul podcastului Contrapunct, difuzat, marți, de evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România, a discutat cu jurnaliștii Mirel Curea și Alecu Racoviceanu. Tema emisiunii a avut în centru celebra carte a lui Emil Cioran, „Schimbarea la față a României”.

Această lucrare fundamentală a lui Emil Cioran a marcat destinele a două generații diferite, cea din anii patruzeci și cea de după evenimentele din decembrie nouăzeci, însă puțini știu că varianta ajunsă în rafturile librăriilor moderne a trecut printr-un proces de autocenzură sever.

Cum și-a cenzurat Emil Cioran, la maturitate, cartea în care critica usturător poporul român

„Discutăm despre o care a marcat o generație. De fapt, cred că a marcat două generații. A marcat generația anilor 40 și generația anilor 90. Este vorba de cartea lui Emil Cioran, Schimbarea la față a României. Prima ediție este ediția apărută în perioada interbelică și așa cum vă spuneam, este o ediție diferită de ceea ce a apărut în 1995 la Humanitas”, a spus Dan Andronic, care a explicat unde a dat peste cartea, care oferă o perspectivă unică asupra gândirii radicale a tânărului Cioran.

Comparând textul original cu ediția publicată de Humanitas în anul o mie nouă sute nouăzeci și cinci, realizatorul podcastului a observat diferențe majore care schimbă radical greutatea mesajului filozofic. Cioran însuși a intervenit asupra textului cu propria mână, încercând să îndulcească afirmațiile pe care ulterior le-a considerat superficiale sau exagerate.

„Acolo, la români și la unguri a umblat”

„Am găsit-o la Cluj, la un anticar celebru și n-am rezistat tentației de a nu o cumpăra și am început să o răsfoiesc. Să văd care sunt paginile pe care Emil Cioran le-a cenzurat cu mâna lui în ediția apărută după 1990. El a calificat acele afirmații pe care le-a făcut în special asupra românilor, pentru că acolo la români și la unguri a umblat, în rest la nemți, ruși, evrei a lăsat la fel, ca fiind superficiale și ușor exagerate. Cred că ceva de tipul ăsta a spus. De ce? Pentru că afirmațiile erau extrem de dure”.

Dan Andronic explică faptul că Cioran opera o distincție brutală între popoarele mari, cu vocație mesianică, precum rușii sau francezii, și popoarele mici care par să facă doar umbră pământului în istorie. Românii erau plasați într-o categorie a culturilor minore, o etichetă care a provocat furie și dezbatere încă de la tipărirea din anul 1936.

„Nu treci ușor peste așa ceva”

„Cartea te zguduie. Nu treci ușor peste așa ceva. Este o carte pe care Emil Cioran a scris-o la 24 de ani, dacă nu mă înșel. Repet, o carte care în 1936, când a fost tipărită prima dată, a fost ca un duș pentru o întreagă generație. Spunând în esență că românii sunt un popor care are multe defecte. În primul rând, califica cultura și civilizația românească fiind o civilizație mică.

El împărțea popoarele între popoare mici și popoare mari. Între popoare cu caracter mesianic, rușii, francezii, și popoarele care pur și simplu fac umbră în istorie”, a spus Dan Andronic în deschiderea podcastului.

 

 

1
3
Dacă ai date sau informaţii care pot deveni o ştire, transmite-le pe adresa [email protected]