Exclusiv. Analfabetismul funcțional costă România miliarde. Copiii care aud povești devin adulți care înțeleg lumea

În România, aproape unul din doi copii nu înțelege pe deplin ceea ce citește. Datele testelor PISA sunt constante și îngrijorătoare de peste două decenii și scot în evidență faptul că rata analfabetismului funcțional stagnează în jurul a 42%. În spatele procentului sec se află însă o realitate care nu ține doar de școală, ci de viitorul economic al țării.

Un calcul realizat de Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD), pe baza rezultatelor PISA, arată că, în absența analfabetismului funcțional, PIB-ul României ar putea fi cu până la 300% mai mare până în 2030. În același timp, studiile indică faptul că fiecare an suplimentar de școală cu însemnătate crește veniturile unui tânăr cu aproximativ 8%.

În acest context, o coaliție formată din patru ONG-uri din zona educației și 12 edituri și librării a lansat campania națională „Fitness pentru mintea copiilor”, un demers care încearcă să atace problema la rădăcină și să obișnuiască copiii cu rutina zilnică a lecturii cu voce tare.

„Este o mare diferență între a parcurge un text pur și simplu și a asculta o poveste versus a avea o dezbatere, a argumenta, a învăța ceva pentru viața proprie din ceea ce am citit”, spune Andreea Nistor, Development Director & Partner în cadrul Digital Nation, una dintre organizațiile implicate în inițiativă, în cadrul unui interviu pentru Evenimentul Zilei.

Gigi Becali, dat în judecată de fiica lui Maricel Păcuraru. Îl acuză că a vrut să-i dezbine familia

Aeroportul Henri Coandă ar putea scăpa de blocajele spre DN1. Se construiește un pasaj subteran

Un milion de minute

Campania se desfășoară timp de șase săptămâni și are mai multe componente: ateliere gratuite pentru părinți și profesori, vizite ale autorilor români în școli, lecturi publice online și offline, două concursuri menite să totalizeze un milion de minute de lectură cu voce tare, un catalog curatoriat de cărți pentru diferite grupe de vârstă, coduri de reducere oferite de parteneri și peste 500 de volume oferite ca premii.

Miza este simplă și ambițioasă, aceea de a convinge părinții și profesorilor să introducă o rutină zilnică de minimum 15 minute de lectură cu voce tare, urmată de discuții cu sens.

„Gândirea independentă a copiilor se dezvoltă prin faptul că au discuții cu însemnătate și că aud un adult citind cu voce tare, care în unele etape ale vieții e chiar mai important decât să citești tu însuți”, explică Andreea Nistor.

Peste un milion de cuvinte

Chiar și în clasele finale de primar sau la gimnaziu, „să auzi adulți citind cu voce tare sau folosind cuvinte pe care tu nu le cunoști și să le descoperi și să poți să conversezi despre ele este cel mai bun mod în care poți să-ți dezvolți gândirea și inteligența”, completează ea.

Diferența se măsoară inclusiv în vocabular. „Studiile arată că diferența dintre un copil căruia i se citește zilnic și un copil care nu are nici măcar o carte acasă este de un milion de cuvinte în vocabular. Copiii cărora li se citește ajung la aproximativ 1,7 milioane de cuvinte, ceilalți la circa 700.000”, spune ea.

Această acumulare timpurie de concepte și conexiuni neuronale face ca, în învățământul primar, copiii obișnuiți cu lectura să învețe mai repede să scrie, să citească și, mai ales, să înțeleagă ceea ce citesc.

Andreea Nistor, Development Director & Partner în cadrul Digital Nation (sursă foto: Facebook)

De ce nu e suficient audiobook-ul

Într-o epocă a tehnologiei și a conținutului audio, întrebarea vine firesc: nu pot fi cărțile audio o soluție mai simplă?

„Soluția cărților audio e bună și noi nu ne îndepărtăm de ea în niciun fel, dar e insuficientă”, spune Andreea Nistor. „A-i citi unui copil o carte înseamnă că parcurgi textul împreună, că poți să discuți cuvinte necunoscute, că poți să discuți despre personaje. Ideal este să fie citite cărți de către adulții care le pot citi copiilor, pentru că după aceea să poți să ai conversații cu însemnătate despre asta”, explică ea.

Cu alte cuvinte, lectura devine un pretext pentru dialog. Iar dialogul este baza gândirii critice. Fără el, competențe precum problem solving, argumentare sau creativitate rămân simple cuvinte din strategiile de resurse umane.

„Nu poți să vorbești despre prompt engineering sau despre abilități ale secolului XXI fără să ai niște baze fundamentale care se așează în primii ani de viață”, punctează reprezentanta Digital Nation.

Ateliere pentru adulți, experiențe pentru copii

O componentă importantă a campaniei o reprezintă atelierele dedicate părinților, structurate pe grupe de vârstă – preșcolar, primar, gimnaziu. Participarea este gratuită, iar sesiunile au loc atât online, cât și fizic.

„Vorbim cu părinții despre cum să aleagă cărți pentru vârsta copiilor lor, ceea ce nu e un lucru simplu, și mai ales despre cum să folosească personajele, poveștile și textele ca să aibă șansa să dezbată, să le pună întrebări, să-i ajute să-și exprime preferințe, să învețe ceva”, explică Andreea Nistor.

În paralel, campania a dus lectura direct în școli. Într-o clasă din Ciolpani, de exemplu, copii au ascultat povești citite cu voce tare de invitați și au fost apoi provocați să deseneze ceea ce au înțeles.

Într-o altă sesiune online, 100 de clase, aproximativ 2.500 de elevi, au participat simultan la o lectură coordonată de Cristina Stănciulescu.

„Copiii au fost provocați să deseneze personajele sau să răspundă la o întrebare prin desen. Iar desenele lor arată felul în care au înțeles povestea citită. Asta a fost un moment de reflecție pentru ei, fix în spiritul campaniei noastre: să antrenăm și gândirea, nu doar să citim povestea”, spune Andreea Nistor în cadrul interviului pentru Evenimentul Zilei.

O alianță între ONG-uri și industrie

Demersul are și o componentă strategică prin implicarea a 12 edituri și librării partenere, care oferă discounturi printr-un cod public și au contribuit la realizarea unui catalog curatoriat de titluri, adaptate pe vârste.

„Adesea nu știm exact cum să alegem titlurile cu care copiii rezonează. Noi am făcut o selecție de cărți remarcabile, de autori români și ilustratori români, dar și titluri traduse, cu mesaje și valori foarte frumoase, pe care le recomandăm să existe în bibliotecile familiilor”, a mai spus Andreea Nistor.

În plus, 700 de premii, dintre care 500 de cărți, vor ajunge în bibliotecile grădinițelor și în casele familiilor participante. Cărțile, subliniază Andreea Nistor, sunt modul prin care proiectul continuă să trăiască și după încheierea oficială a campaniei.

De la concurs la rutină

Rutinele de citit cu voce tare și discuțiile zilnice cu copiii sunt lucruri pe care echipa acestui proiect speră să le transforme dintr-un concurs și un experiment într-o practică și într-un comportament pe care familiile să continue să-l facă. „Tot ce-ți trebuie este voința și șansa să începi asta. Noi premiem primii pași”, a mai spus reprezentanta Digital Nation.

Dacă un copil citește 15 minute pe zi, în fiecare zi, timp de 10 ani, diferența nu se vede doar în vocabular, ci în felul în care înțelege lumea, în capacitatea de a formula opinii și de a rezolva probleme.

„Baza aceasta de gândire critică, care se pune atunci când adulții discută cu copiii despre personaje și situații, este baza capabilităților de rezolvare de probleme în viața reală. Dacă nu faci asta în primii ani, e foarte greu să mai construiești ulterior”, subliniază Andreea Nistor.

Într-o țară în care educația este adesea tratată ca o cheltuială și nu ca o investiție, „Fitness pentru mintea copiilor” propune o intervenție aparent simplă, dar cu efecte sistemice, acele 15 minute pe zi, o carte, o voce familiară și o conversație care începe cu „Tu ce ai fi făcut în locul personajului?”.