Cum se pregătește marea vânzare a CEC Bank și Salrom sub pulpana lui Bolojan. Cui vrea să dea Oana Gheorghiu bijuteriile statului?
- Dan Andronic
- 17 aprilie 2026, 11:20
Oana Gheorghiu. Sursă foto: gov.ro
Există o tradiție nescrisă, dar respectată cu sfințenie în politica românească din ultimii 30 de ani: marile tunuri și înstrăinări de active strategice nu se fac la lumina zilei, prin dezbateri publice, ci pe furiș, sub limbajul de lemn al unor „analize exploratorii”.
Un document intrat recent în posesia noastră demonstrează negru pe alb că istoria este pe cale să se repete. De data aceasta, țintele sunt chiar „bijuteriile coroanei”: CEC Bank și Salrom.
Nota de Informare elaborată de cabinetul viceprim-ministrului Oana-Clara Gheorghiu, prezentată pe șest în ședința de Guvern din 16 aprilie 2026, este manualul perfect al privatizării mascate. Sub umbrela așa-ziselor recomandări tehnocrate din raport, ni se pregătește, practic, cea mai amplă înstrăinare de active strategice ale statului român din ultimele două decenii. Totul ambalat frumos în poleiala „guvernanței corporative”.
Problema nu este neapărat listarea la bursă, ci logica, momentul și secretomania totală.
CEC Bank, vinovată că ajută românii
Când citești argumentele vicepremierei Oana Gheorghiu, te freci la ochi. Dintre toate companiile vizate de această amplă operațiune, cazul CEC Bank este de-a dreptul halucinant.
Știți care este principalul „risc” identificat de echipa tehnocrată, risc pentru care banca trebuie listată de urgență (IPO)? Faptul că ajută economia națională!
În documentul vicepremierei, la rubrica de argumente, se menționează negru pe alb o „sensibilitate politică”: CEC Bank este utilizată prea des ca instrument de politică publică. Mai exact, deranjează că dă credite preferențiale pentru IMM-uri, că susține programele din agricultură și finanțează locuințele pentru tineri.
Soluția vicepremierei preferate a lui Ilie Bolojan? Listarea la Bursă! Așa se va impune o „disciplină comercială” care va restricționa aceste utilizări.
Să traducem pentru cei care nu sunt familiarizați cu economia: în logica cuplului Bolojan-Gheorghiu, faptul că o bancă a statului român susține capitalul autohton și programele guvernamentale nu este un atu strategic, ci o boală de care CEC Bank trebuie vindecată urgent prin forța pieței libere.
Vindem sufrageria și păstrăm pivnița inundată
Vorbim despre cea mai veche instituție bancară din România. Nu este o gaură neagră, nu este un colos falimentar pe care statul nu-l mai poate ține în spate. Din contră! CEC Bank are o evaluare AMEPIP de 5,4 miliarde de lei. Subevaluată, dacă este să mă întrebați pe mine, dar oricum, peste 1 miliard de euro.
Este o bancă profitabilă, extrem de stabilă, care a avut deja succes cu două emisiuni de obligațiuni de 582 milioane euro la BVB. Funcționează perfect.
Și tocmai de aceea trebuie vândută.
Nota vicepremierei Gheorghiu o declară „cel mai solid candidat pentru IPO”. Adică, fiind cea mai valoroasă bijuterie din portofoliul statului, trebuie scoasă prima la tarabă.
Așa cum o descrie perfect contraargumentul de bun simț, decizia de a lista CEC Bank în acest moment și cu această justificare este „ca și cum un proprietar de casă ar decide să vândă camera cea mai bună din locuință pentru că «are cel mai mare potențial pe piață», păstrând pivnița inundată.”
Salrom, monopolul de aur aruncat în jocul „băieților deștepți”
Dar jaful cu acte în regulă nu se oprește la ușa CEC Bank. Pe aceeași listă a „analizei exploratorii” regăsim o altă perlă absolută a economiei naționale, pe care unii abia așteaptă să o treacă în portofolii private: Salrom (Societatea Națională a Sării).
Vorbim despre o companie care deține monopolul natural și legal al exploatării sării în România. O societate extrem de profitabilă, care, pe lângă sarea esențială economiei și drumurilor la fiecare iarnă, stă pe singurele rezerve de grafit din țară – o resursă critică la nivel global în era tranziției energetice și a bateriilor electrice.
De ce ai lista și înstrăina un monopol de stat hiper-profitabil, cu resurse strategice de o asemenea anvergură?
Răspunsul tehnocrat este același: „eficientizare” și „atragere de capital”.
Realitatea? Este o altă companie cu potențial uriaș, pregătită să fie cedată la pachet, în timp ce statul român rămâne, din nou, doar cu praful de pe tobă și datoriile.
Să vinzi acțiuni la un monopol natural și profitabil nu este o dovadă de viziune economică, ci o capitulare a statului în fața unor interese private uriașe.
Cine trage sforile?
Întrebarea care se pune firesc este una simplă: Pentru cine se pregătește această „disciplinare comercială” a CEC Bank și „eficientizare” a Salrom? Cine sunt băieții deștepți care abia așteaptă să preia controlul asupra unor active de miliarde, curățate de „povara” interesului național?
Suntem curioși dacă liderii coaliției vor înghiți această pastilă tehnocrată sau dacă operațiunea „Vindem Bijuteriile Statului” va fi oprită înainte să lase statul român fără ultimele sale instrumente economice și financiare cu adevărat strategice.