Ultimele studii demonstrează faptul că pacienții nu trebuie să ia antibiotice la primele semne ale bolii iar percepția medicilor cu privire la timpul optim când trebuie luate acestea este greșită.
Pacienții au fost în mod tradițional instruiți să ia antibiotice la primele simptome ale bolii pentru a distruge bacteriile infecțioase din corp, dar dr. Martin Llewelyn de la școala medicală din Sussex susține că nu este cazul și este o manieră greșită de acțiune, scrie the guardian.
Într-o analiză a British Medical Journal, experții demonstrează că ideea de oprire devreme a tratamentului antibiotic crește rezistența la antibiotice nu este susținută de dovezi, în timp ce administrarea de antibiotice pentru mai mult timp, decât este necesar crește riscul de rezistență.
Există unele boli în cazul în care bacilul poate deveni rezistent în cazul în care medicamentele nu sunt luate pentru suficient de mult timp. Cel mai evident exemplu este tuberculoza. Dar majoritatea bacteriilor care provoacă îmbolnăvirea oamenilor se găsesc pe mâinile tuturor, fără să provoace nici un rău, cum ar fi Ecoli și Staphylococcus aureus. Oamenii se îmbolnăvesc doar atunci când bacilul intră în sânge sau în intestin. Cu cât aceste bacterii sunt expuse la antibiotice, cu atat este mai probabil ca această rezistență să se dezvolte.
În acest sens, experții spun că au existat prea puține cercetări în ceea ce privește durata ideală a unui tratament cu antibiotice, care diferă de la un individ la altul, în funcție de antibioticele pe care acesta le-a luat în trecut.
În spital, pacienții pot fi testați pentru a afla când trebuie să se oprească tratementele cu antibiotice. ”În afara spitalului, unde testarea repetată poate să nu fie fezabilă, pacienții ar putea fi sfătuiți să renunțe la tratament atunci când se simt mai bine”, spun experții deși este în contradicție cu sfaturile Organizației Mondiale a Sănătății. ”Întotdeauna am crezut că este ilogic să spun că oprirea tratamentului antibiotic promovează devreme apariția de organisme rezistente la medicamente”, a spus Peter Openshaw, președinte al Societății Britanice de Imunologie.
Această revizuire succintă, dar cu autoritate, susține ideea că antibioticele pot fi utilizate mai puțin, subliniind faptul că dovezile pentru o durată îndelungată de terapie sunt, în cel mai bun caz, mai slabe. Departe de a fi iresponsabil, scurtarea duratei unui tratament de antibiotice ar putea face rezistența la antibiotice mai puțin probabilă. În schimb, Jodi Lindsay, profesor de patogeneză microbiană la Universitatea St George, din Londra, a spus că este un sfat sensibil. Dovezile pentru finalizarea tratamentului cu antibiotice sunt slabe, iar durata timpului de tratament cu acestea a fost estimată pe baza unei temeri de a trata mai degrabă decât de la orice studio.
Dar Colegiul Regal al medicilor de familie și-a exprimat îngrijorarea.”Tratamentele recomandate cu antibiotice nu sunt aleatorii” a declarat profesorul Helen Stokes-Lampard. Acestea sunt adaptate condițiilor individuale și, în multe cazuri, sunt destul de scurte - pentru infecțiile tractului urinar, de exemplu, trei zile sunt adesea suficiente pentru a vindeca infecția.
Recomandările noastre
