Din cuprinsul articolului
Lumea medicală traversează una dintre cele mai accelerate transformări ale ultimelor decenii, iar medicina fizică, recuperarea și balneologia românească sunt obligate să țină pasul cu un sistem tot mai digitalizat. Dr. Corneliu-Dan Blendea, Președinte al Societății Române de Medicină Fizică, de Recuperare și Balneoclimatologie (SRMFRB), reprezintă una dintre vocile care dau direcția acestui domeniu complex și adesea insuficient înțeles în România.
Medic primar în Recuperare, Balneologie și Medicină Fizică, doctor în medicină, șef de secție la Spitalul Județean de Urgență Ilfov și conferențiar universitar la Universitatea Titu Maiorescu, dr. Blendea coordonează în prezent cel mai ambițios proiect național dedicat recuperării medicale. Este vorba despre o rețea integrată ce conectează centrele universitare, spitalele județene și stațiunile balneare tradiționale într-un ecosistem modern de reabilitare.
Potențialul balnear național
Prin intermediul SRMFRB, inițiativa urmărește, după cum explică specialistul, „reconectarea zonei academice cu practica clinică și cu potențialul balnear național, integrând totodată concepte moderne de medicină informațională și digitalizare în recuperare”. Obiectivul final este crearea unui cadru coerent, sustenabil și interdisciplinar, astfel încât pacienții români să aibă acces la terapii moderne, ghidate științific.
În urma acestor realizări, Societatea Română de Medicină Fizică, Recuperare și Balneoclimatologie a fost inclusă de Revista Capital în „Top Performeri din Medicină” 2025, iar dr. Corneliu-Dan Blendea a primit „Premiul pentru excelență în dezvoltarea infrastructurii naționale integrate de recuperare medicală”.
Valorificarea unei resurse românești
Cel mai important proiect pe care îl coordonează în prezent vizează valorificarea unei resurse pe care România o uită adesea, anume potențialul balnear. Țara noastră dispune de unul dintre cele mai bogate fonduri naturale terapeutice din Europa, însă infrastructura actuală nu reflectă acest avantaj competitiv. Pentru dr. Blendea, reconstrucția sistemului pornește de la o colaborare reală între toate zonele implicate. „Scopul este dezvoltarea unui sistem coerent, interdisciplinar și sustenabil, capabil să ofere pacienților români acces la terapii moderne, ghidate științific”, spune doctorul.
Prin SRMFRB, rețeaua pe care o propune este gândită ca un arc între excelența academică, practica clinică și resursele naturale terapeutice, cu accent pe tehnologii emergente, de la tele-recuperare la instrumente de monitorizare la distanță. Activitatea societății pe care o conduce dr. Blendea se desfășoară simultan pe palier științific și consultativ. Pe de o parte, SRMFRB organizează congrese, conferințe și publicații, contribuind la dezvoltarea cunoașterii în domeniu. Pe de altă parte, instituția colaborează direct cu Ministerul Sănătății, CNAS și alte structuri publice pentru definirea politicilor naționale în recuperare și balneologie.
Pentru anul în curs, există trei direcții principale. În primul rând, actualizarea ghidurilor naționale astfel încât acestea să fie în acord cu standardele europene. În al doilea rând, dezvoltarea unor programe de formare continuă, un aspect crucial într-un domeniu în care tehnologia schimbă rapid modelele de intervenție. În al treilea rând, doctorul vorbește despre digitalizarea procesului de reabilitare. „Integrăm tele-recuperarea și platformele de monitorizare la distanță, un domeniu în care România are un potențial semnificativ”, subliniază medicul.
Provocarea majoră
Dincolo de proiecte și direcții strategice, dr. Blendea vorbește deschis despre cea mai mare dificultate cu care se confruntă sistemul, adică decalajul dintre resurse și realitate. „Principala provocare o reprezintă discrepanța între potențialul real al resurselor balneare românești și nivelul actual al infrastructurii de recuperare”, afirmă președintele SRMFRB. Deși România dispune de ape minerale, nămoluri terapeutice și microclimate unice în Europa, multe stațiuni balneare funcționează într-un ritm sub nivelul cerințelor actuale ale medicinei moderne. Modernizarea lor, repunerea pe harta europeană și integrarea în rețeaua națională de recuperare sunt obiective asumate de SRMFRB.
La acestea se adaugă alte două probleme structurale: finanțarea insuficientă a programelor de reabilitare și lipsa forței de muncă. Tot mai puțini tineri medici, fizioterapeuți și kinetoterapeuți aleg acest domeniu, din cauza perspectivelor reduse comparativ cu alte specialități medicale. În plus, legislația nu este încă perfect armonizată între recuperarea medicală și zona balneară, generând suprapuneri și fragmentări.
Recuperarea medicală, componentă esențială
Dr. Blendea privește însă înainte cu încredere și-și propune ca viitorul SRMFRB de peste un deceniu să găsească instituția ca una modernă, complet digitalizată, cu un rol central în politicile publice de sănătate și recuperare. „Mă aștept ca România să dispună de centre regionale de excelență în recuperare, care vor combina medicina clasică, medicina fizică și abordările inovatoare din medicina informațională și cuantică aplicată”, spune medicul.
Din perspectiva sa, direcția viitoare este clară, concentrată pe recuperarea integrată, centrată pe pacient, bazată pe prevenție și tehnologie. În acest ecosistem, SRMFRB își propune să devină un pol de expertiză și să sprijine politici publice care să crească durata de viață activă și să reducă presiunea pe sistemul sanitar.
Iar concluzia este una fermă. Recuperarea medicală nu trebuie tratată ca o anexă a sistemului, ci ca o verigă esențială din continuumului de îngrijire. Iar România are toate premisele, naturale, academice și clinice, pentru a deveni un model regional în acest domeniu, dacă strategia de modernizare este dusă până la capăt.
