Laura Vicol. Sursa foto: INQUAM
Din cuprinsul articolului
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a motivat decizia de a anula măsura arestului preventiv pentru fosta deputată PSD, Laura Vicol, și soțul său, Vladimir Ciorbă, evidențiind multiple deficiențe în ancheta desfășurată de procurori în dosarul Nordis. Instanța a concluzionat că probele prezentate nu justifică privarea de libertate a inculpaților și a pus sub semnul întrebării temeinicia acuzațiilor.
Expertize incomplete și încălcarea dreptului la apărare
Unul dintre principalele aspecte evidențiate de judecători a fost durata excesivă a investigației in rem, care s-a întins pe o perioadă de doi ani și șapte luni. În acest timp, transferurile de capital au continuat fără intervenția parchetului, sugerând fie lipsa unor dovezi clare, fie o ineficiență în administrarea probatoriului. Mai mult, probele utilizate de procurorii DIICOT au fost considerate insuficiente pentru a susține suspiciunea rezonabilă asupra comiterii infracțiunilor imputate.
ÎCCJ a criticat modul în care anchetatorii au folosit constatări de specialitate ca „expertize mascate” pentru a obține evaluări financiare, fără respectarea principiului contradictorialității. Această metodă a fost considerată o încălcare a dreptului la apărare al inculpaților. De asemenea, în cazul acuzației de delapidare, procurorii nu au demonstrat concret modul în care tranzacțiile financiare suspectate ar constitui fapte penale.
În ceea ce privește suspiciunile de evaziune fiscală, instanța a constatat lipsa unor dovezi clare care să ateste caracterul fictiv al tranzacțiilor investigate. Plățile realizate prin transferuri bancare nu au fost corelate cu probe directe care să confirme existența unei fraude fiscale. De asemenea, vânzarea unor unități locative nefinalizate a fost catalogată drept litigiu civil și nu infracțiune de înșelăciune.
ÎCCJ. Sursa foto: EVZ
Acuzațiile aduse Laurei Vicol au fost construite pe prezumții
Un aspect semnificativ al motivării ÎCCJ a fost evidențierea unor erori de procedură comise de procurori. Instanța a remarcat că, deși Laura Vicol era deputată în perioada investigată, anchetatorii au sesizat Tribunalul București în locul Înaltei Curți pentru autorizarea unor probe, încălcând astfel normele legale.
În plus, acuzațiile de complicitate aduse Laurei Vicol au fost construite pe prezumții și nu pe probe directe. Procurorii au invocat profesia sa de avocat penalist ca argument, ceea ce instanța a considerat o abordare subiectivă și lipsită de fundament probatoriu.
Înalta Curte a concluzionat că, în lipsa unor expertize financiar-contabile și a unor probe clare, nu poate fi reținută o suspiciune rezonabilă care să justifice arestul preventiv. Astfel, instanța a dispus eliberarea Laurei Vicol și a soțului său, considerând că acuzațiile formulate nu au fost susținute de un probatoriu adecvat.
Acuzațiile DIICOT și structura grupului investigat
Laura Vicol și Vladimir Ciorbă au fost arestați preventiv pe 4 februarie, alături de alte persoane, sub acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat, delapidare, spălare a banilor, evaziune fiscală și înșelăciune. Procurorii DIICOT susțin că inculpații au folosit fonduri ale clienților pentru cheltuieli personale de lux, inclusiv călătorii cu avioane private și achiziții de mașini scumpe.
În dosar sunt implicate 40 de persoane fizice și 32 de firme, fiind vizat un mecanism infracțional piramidal, prin care s-au încasat peste 195 milioane de euro de la clienți, utilizând operațiuni fictive și delapidând fondurile societăților controlate. Ancheta vizează inclusiv notari și avocați implicați în întocmirea documentației necesare pentru tranzacțiile imobiliare suspecte.
