Evenimentul Zilei > Actualitate > Cum a făcut Estonia curăţenie generală
Cum a făcut Estonia curăţenie generală

Cum a făcut Estonia curăţenie generală

„Eram sătul de grămezile de gunoaie adunate pe lângă satele din Estonia, mai ales că mergeam des pe bicicletă la ţară”, îşi începe povestea Rainer Nolvak, estonianul care a avut ideea de face curăţenie generală în ţară. Dintr-o simplă dorinţă, împachetată sub numele de „Let’s Do It, Estonia!”, ideea lui Rainer a devenit un curent global, mai multe ţări, inclusiv România, adoptând-o.
Estonianul poate fi mândru atât pentru reuşita naţională, cât şi pentru că a pus bazele unei mişcări globale, care, în acest an, a ajuns şi în România, unde tineri voluntari au cooptat autorităţi locale şi companii pentru marea curăţenie programată pe 25 septembrie.
Căprioare şi sticle de plastic
Pădurile estoniene, pe cât erau de pure şi frumoase, pe atât erau de sufocate de deşeuri. „Vedeam atâta frumuseţe în jurul meu, copaci tăcuţi, uneori câte o căprioară şi deodată sticle de plastic”, povesteşte Rainer.
„Simţeam că viaţa mea intimă e violată, mă simţeam neputincios”, mai spune el, precizând că gunoiul aruncat pe marginea şoselei este un semn de bătaie de joc din partea aşa-zisei civilizaţii. Şi deşi el curăţa anumite locuri, gunoiul părea fără sfârşit. 
Alţi doi prieteni din copilărie simţeau la fel şi într-o discuţie, spre finalul anului 2007, au vorbit despre visul lor de a avea o ţară curată în câţiva ani. Simţeau că îşi doresc ceva imposibil, dar odată conturat, visul nu avea să le mai dea pace. „Ne-am dat seama că singurul mod de a avea o ţară curată este dacă toţi luăm parte la curăţenie”, spune estonianul. Şi din acest punct, e fost de neoprit. Nu a mai contat nici birocraţia de care s-a lovit, nici lipsa banilor şi nici regulile de fier. Se născuse ideea „Let’s Do It” care, în câţiva ani avea să devină o mişcare internaţională.
Autorităţile, greu de convins
Odată ce ideea a devenit un proiect şi mulţi oameni s-au alăturat demersului celor trei, a venit partea mai grea. „Cel mai greu a fost să lucrăm cu autorităţile locale fără să le învinovăţim”, spune Rainer, precizând că a fost complicat şi să le coopteze în proiect. La polul opus au fost oamenii simpli, care, crede el, se simţeau un pic vinovaţi de mizeria pe care au creat-o. 
În cifre proiectul de curăţare s-a concretizat în opt luni şi a însemnat participarea a peste 50.000 de oameni. Rezultatul: 10.000 de tone de gunoi au fost adunate pe 3 martie 2008. De atunci, autorităţile locale au misiunea de a menţine curăţenia. În locurile unde erau grămezi cu gunoaie sunt acum afişe care îi informează pe oameni de ce ar trebui să fie curat. De asemenea, localnicii sunt în alertă şi autorităţile trimit dese inspecţii de mediu. „Toate astea au creat un obicei pentru oameni, acela de a păstra curăţenia”.
„M-am simţit mândru în numele oamenilor. Cred că încă există speranţă pentru noi să salvăm ecosistemul complicat al planetei” Rainer Nolvak, iniţiator al mişcării „Let’s Do It”
„Am atins inimile oamenilor”
Rainer nu a fost încă în România, unde o echipă hotărâtă vea să urmeze exemplul estonian, dar spune că ştie de la distanţă frumuseţile ţării. „Ar trebui să fiţi mândri de ţara voastră. Poate să fie curată, depinde de voi”.
Modest, Rainer spune că nu este un ecologist, deşi merge pe jos sau pe bicicletă, nu cu maşina şi îşi colectează selectiv gunoiul şi foloseşte numai plase de cumpărături din pânză. Aceste mici gesturi contează, mai spune el, completând că prin proiectul de curăţenie, a atins inimile oamenilor şi le-a dat speranţă în gesturile mărunte.
Revenind la echipa care vrea să aplice modelul lui în România, Rainer spune că dacă ei vor reuşi, România va fi ţara cu suprafaţa cea mai mare în care s-a făcut curăţenie generală. 
Cine a adoptat proiectul estonian:
  • Letonia
  • Lituania
  • România
  • Slovenia
  • Portugalia
  • Italia
  • India
  • Serbia
Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: