Cum a devenit Mircea Lucescu cel mai detestat selecționer din istoria României. Greșeli pe bandă rulantă într-o campanie falimentară

Mircea Lucescu (80 de ani) a ratat ultimul mare obiectiv al carierei: calificarea naționalei României la Campionatul Mondial din 2026. Din cea mai ușoară grupă de care „tricolorii” ar fi putut avea parte: Austria, Bosnia, Cipru și San Marino erau adversari comestibili, chiar și pentru mediocra reprezentativă a României.

Mircea Lucescu, un selecționer care s-a scufundat în ridicol

„Nu sunt Mesia, nu fac minuni”, a spus selecționerul atunci când a devenit clar că echipa sa nu mai poate ajunge la CM decât în urma meciurilor de baraj din martie anul viitor. De la „Il Luce”, așteptările au fost mari. În ciuda vârstei înaintate, chiar și cunoscând fondul lipsit de valoare al fotbaliștilor pe care îi are la dispoziție. Lucescu a preluat o națională abandonată de Edi Iordănescu, după Campionatul European de anul trecut. Fostul selecționer și-a dat seama că storsese maximum și nu a riscat să meargă mai departe.

Iordănescu a înețeles contextul extrem de favorabil de care a avut parte în preliminariile pentru Euro 2024 și a plecat. Lucescu a anunțat că naționala are nevoie de unele schimbări. Primul obiectiv a fost îndeplinit: câștigarea unei grupe din Liga Națiunilor, cu adversari modești: Lituania, Kosovo și Cipru. Succesul se dovedește imens, mai ales acum, pentru că ne menține în viață firavele speranțe de-a mai ajunge la Mondial, după meciurile de baraj. Acolo unde România va fi prezentă datorită locului 1 din Liga C a Ligii Națiunilor.

sursa: Facebook

Preliminariile au scos la iveală marile probleme

Problemele au început imediat după debutul în preliminariile World Cup. Eșecul cu Bosnia, de acasă, scor 0-1, a însemnat un haos. Care a continuat și după eșecul din Austria (1-2), și după remiza jalnică din Cipru (2-2). Dincolo de deciziile legate de selecție, unele de neînțeles, dar specifice oricărui selecționer. Lucescu a iritat suporterii și o parte a presei din cauza ieșirilor publice.

Cum poate fi redusă perioada de suspendare a permisului. Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească șoferii

Obiectele care au definit anii '90. Fenomenul peștelui de pe televizor ca obiect de „lux”

Antrenorul hârșâit zeci de ani în fotbal a fost iritat, confuz, enervat de întrebările obișnuite după orice meci pierdut. Obișnuit în România cu presa de dinainte de 1989, atunci când un interviu însemna mingi ridicare la fileu, întrebări călduțe, ascunderea mizeriei sub preș, Lucescu s-a trezit acum în fața unei alte realități.

A plecat de multe ori de la interviuri, acolo unde a vorbit de multe ori dând impresia că face act de prezență din obligație. Nu și-a asumat eșecurile, dar s-a lăudat după victoria cu Austria (scor 1-0). A mers pe mâna unor jucători catastrofali: Horațiu Moldovan, Dennis Man sau Lisav Eissat. Inexplicabil, dar pentru „dubla” cu Austria și Cipru, din iunie, l-a convocat și pe Vlad Chiricheș, revenit la națională după 3 ani.

Suporterii nu i-au iertat declarațiile

Războaiele duse cu presa, atitudinea superioară, selecția dezordonată, care a dus la rularea unui număr mare de jucători, veșnicele acuzații la adresa arbitrajului l-au transformat pe Lucescu, în timp record în cel mai antipatizat selecționer din istoria România. Anghel Iordănescu, Victor Pițurcă, Răzvan Lucescu sau Christoph Daum au avut și ei parte de momente grele, de antipatie aproape generală. Dar, „Il Luce” i-a detronat la capitolul criticilor publice.

Trebuie timp și răbdare, cercetând reacțiile suporterilor pe rețele sociale, pentru a găsi un comentariu, o idee, un alibi, favorabile lui Lucescu. „Nu pot să fiu demis, eu mă demit singur”, declarație venită înaintea jocului cu San Marino, a pus paie pe un foc care a devenit tot mai intens pe parcursul preliminariilor.

La capitolul declarații penibile, de neuitat este cea de după eșecul din amicalul cu Canada, scor 0-3, pe „Arena Națională”. „Numai canadieni nu erau”. Lucescu uitând să explice și care ar fi fost aria de selecție a băștinașilor canadieni înainte de colonizarea țării nord-americane.