Publicarea în 1981 a romanului "Cronica unei morţi anunţate" a stârnit entuziasmul unanim al criticii şi cititorilor. La noi nu va scrie nimeni vreo nuvelă despre Secția omorâtă de mai marii justiției ca să nu fie trași la răspundere niște magistrați care au băgat oameni nevinovați în pușcărie.

Romanul lui Gabriel García Márquez, „Cronica unei morți anunțate”, este construit în jurul unei infracțiuni: o crimă anunţată, pe care nimeni nu se straduieşte s-o împiedice. Toți știau că urmează uciderea unui om, dar au așteptat să vadă ce se întâmplă.

Povestea lui Marquez se face remarcată prin confuzia care domină membrii comunității care știau că urmează crima. Aceștia n-au explicații de ce n-au împiedicat-o și nici nu i-au înțeles rostul. Un accent adânc este pus pe absurdul situației, cum numai un scriitor plin de talent ca Marquez o putea face.

Ei bine, citind ultima declarație a ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, despre desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și știind istoricul din urmă, al pregătirii omorârii acestei Secții Speciale, mi-am amintit firesc de cartea lui Gabriel Garcia Marquez.

Știți bine că, de mai bine de doi ani se tot discută despre desființarea acestei Secții speciale. A plouat cu plângeri ale justițiabililor și cu dovezi de achitări în dosare care au făcut cândva vâlvă în presă. Ba chiar judecători și procurori au cerut să li se comunice dacă au făcut obiectul unor dosare penale, instrumentate de DNA, DIICOT sau Parchetul General, fiindcă informația despre urmărirea lor a fost publică. Doar că nu li s-a adus la cunoștință care dintre ei au fost cercetați din umbră.

USR și ministrul ei de Justiție, Stelian Ion, a strigat din toți rărunchii că trebuie desființată această secție unde lucrează o mână de procurori – vreo 5, adică. Domnul ministru nu a vrut niciodată să ocupe toate posturile din schemă, tocmai pentru a putea să reclame că activitatea la SIIJ e slabă, că nu-s rechizitorii gata. El și cercul din jurul său au cerut ajutorul Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la desființarea Secției Speciale. Decizia transmisă României a fost că înființarea SIIJ nu e ilegală și că hotărârea ca SIIJ să fie lichidată este lăsată la latitudinea instituțiilor românești.

Curtea Constituțională s-a pronunțat și ea, dar decizia ei nu a fost pe placul activiștilor politici și a plouat cu acuzații la adresa judecătorilor CCR. Înțelegeți absurdul situației, asemănător cu cel din scrierea lui Marquez?

Cu toții știau că de anunțata moarte a Secției Speciale trebuie să se ocupe Parlamentul, printr-un vot majoritar. Ca Pilat din Pont, decidea. S-a petrecut însă ruperea coaliției PNL-USR-UDMR și au rămas cu crima neexecutată. Minți luminate au găsit degrabă soluția.

A avut curajul să o spună judecatoarea Gabriela Baltag. Ne-a spus că anunța moarte a secției se va produce ușurel, din cauza lipsei de personal. "Pe 31 martie 2022 SIIJ va muri pentru că structura nu poate funcționa cu mai puțin de 5 procurori, iar actualilor procurori SIIJ le expiră mandatele și se desființează natural".

Cine este „polițistul” care ar fi putut împiedica execuția? Actualul președinte CSM, Bogdan Mateescu, rămas agățat în funcție ca interimar. El ar fi putut împiedica decesul SIIJ dacă organiza concursul pentru procurori până la sfârșitul anului.

Săptămâna trecută, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu a dat anunțul final, printr-un comunicat public. Pas cu pas, ne-a spus cum va fi suprimată Secția până la 31 martie. Va fi lăsată să moară prin inaniție, cu ajutorul unui cockteil de proceduri, administrat până pe 31 martie, când se va anunța decesul din cauze naturale.

Ministrul Predoiu ne-a informat că a finalizat proiectul de lege privind desființarea SIIJ. Cum nu e sigur de votul favorabil al Parlamentului, a gândit și un calendar care nu va mai permite niciun fel de resuscitare a victimei și nici societatea nu va pricepe prea mult din ceea ce s-a întâmplat.

Astfel, ministrul spune că va înainta proiectul Parlamentului în prima parte a lunii februarie, după reluarea lucrărilor şi începerea sesiunii parlamentare februarie – iunie 2022. Desființarea SIIJ face parte din pachetul de modificări cunoscut sub numele de Legile Justiție.

„Ministerul Justiţiei va transmite proiectele legilor Justiţiei pentru avizare interministerială în conformitate cu legea, cel târziu la data de 15.02.2022 şi, ulterior avizării de către ministere, în procesul de avizare la CSM, cel târziu la data de 1.03.2022, astfel încât proiectul să poată fi transmis Guvernului spre aprobare şi Parlamentului spre adoptare, până cel târziu la data de 31.03.2022”, a comunicat ministrul Predoiu.

Așa cum a precizat și judecătoarea Gabriela Baltag, dacă nu s-a ținut niciun concurs pentru procurorii SIIJ, pe 31 martie „legiștii” vor constata decesul. Simplu, șmecherește sau ce?!