Editura Evenimentul si Capital

Crime împotriva scriitorilor. Istoriile lui Alex Ștefănescu

Autor: | | 0 Comentarii | 1897 Vizualizari

Am menționat în articolul meu precedent o parte dintre crimele săvârșite de regimul comunist împotriva cărților. Am să mă refer acum la crimele săvârșite împotriva scriitorilor, din dorința de a oferi un reper, printre altele, tuturor celor angajați în realizarea proiectului de mare importanță, „Procesul comuniștilor”.

La scurtă vreme după ocuparea României de sovietici, în 1944, şi instaurarea comunismului (care a devenit evidentă şi n-a mai lăsat loc nici unei iluzii în 1946, când s-au falsificat alegerile), numeroşi scriitori români au fost arestaţi din motive politice (iar uneori numai pentru că superioritatea lor intelectuală îi făcea susceptibili de independenţă de gândire).

Ei au fost anchetaţi şi torturaţi, au făcut ani mulţi de închisoare (în unele cazuri, fără judecată), au avut parte, ca deţinuţi politici, de un tratament barbar şi de umilinţe greu de imaginat, şi-au ruinat sănătatea (iar unii dintre ei au murit, în timpul detenţiei sau imediat după eliberare). Ieşind din închisoare, şi-au petrecut alţi ani cu domiciliu forţat sau au trăit o lungă perioadă asemenea unor proscrişi, urmăriţi de Securitate şi supuşi interdicţiei de a publica.

Arestările scriitorilor s-au desfă- şurat practic fără întrerupere timp de aproximativ douăzeci de ani (1944-1964). S-au remarcat însă două „valuri” de arestări, primul între 1946 şi 1953 (de la scoaterea în afara legii a PNŢ, adevăratul câştigător al alegerilor din 1946, şi până la moartea lui Stalin), iar al doilea în anii 1956-1959 (ca reacţie la revolta anticomunistă din Ungaria din 1956 şi ca dovadă de fidelitate a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej faţă de Moscova, în împrejurările retragerii trupelor sovietice din România în 1958).

Spre sfârşitul anilor de teroare, în închisorile comuniste se aflau, simultan, sute de scriitori. Petre Pandrea, el însuşi deţinut politic, întocmeşte la 4 ianuarie 1964 o listă a scriitorilor întemniţaţi, ca şi el, la Aiud, listă intitulată cu umor negru „Uniunea Scriitorilor de la Aiud”:

„1. Ion Petrovici

2. Traian Brăileanu

3. Gane (+)

4. Radu Gyr

5. Titus Cristureanu

6. Dr. Sandu Lieblich

7. Anton Dumitriu

8. George Manu (+)

9. Sandu Tudor

10. Paul Sterian

11. Tudor Popescu (prof. teologie)

12. Dumitru Stăniloaie

13. Dumitrescu-Borşa

14. Ioan Victor Vojen

15. Luca Dimitrescu

16. Cristofor Dancu

17. Fane Vlădoianu

18. Petre Pandrea

19. Petre Ţuţea

20. Ion Gheorghiţă

21. Dorin Hasnaş

22. Cuza Marinescu

23. Popescu-Prundeni

24. Romulus Şeişanu

25. Romulus Dianu

26. Sergiu Dan

27. Peltz

28. Dr. Ilie Rădulescu

29. Ion Dimitrescu

30. Arşavir Acterian

31. Valeriu Anania

32. Nicolae Pătraşcu

33. Roman Braga

34. Dr. V. Voiculescu

35. Al. Mironescu

36. Gabriel Bălănescu

37. Ion Manta - Cluj

38. Zaharia Boilă

39. Nedelescu

40. Dr. Ilie Niculescu

41. Ion Caraion

42. Ernest Bernea

43. Radu Budişteanu

44. Nichifor Crainic”

Iată, în cele ce urmează, şi o schiţă de cronologie a arestărilor:

În 1945 este arestat la Sibiu omul de cultură, pedagogul şi patriotul Onisifor Ghibu, considerat criminal de război. El este eliminat definitiv şi de la catedră, pentru a nu le mai transmite niciodată studenţilor ideile sale.

Tot în 1945 este arestat poetul Radu Gyr (Demetrescu) şi condamnat la moarte (dar pedeapsa îi este comutată ulterior în muncă silnică). Stă în închisoare până în 1957; în 1958 este din nou închis şi rămâne întemniţat până în 1963. Răscolitorul său poem „Ridică- te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!” este cel mai cunoscut dintre textele create de deţinuţii politici români în închisori (create în minte pentru că nu aveau voie să scrie):

„Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,/ Nu pentru pătule, nu pentru pogoane,/ Ci pentru văzduhul tău liber de mâine/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Pentru sângele neamului tău curs prin şanţuri,/ Pentru cântecul tău, ţintuit în piroane,/ Pentru lacrima soarelui tău pus în lanţuri,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică- te, Ioane!// Nu pentru mânia scrâşnită-n măsele,/ Ci ca să aduni chiuind pe tăpşane/ O claie de zări şi-o căciulă de stele,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Aşa ca să bei libertatea din ciuturi/ Şi-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane/ Şi zarzării ei peste tine să-i scuturi,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Şi ca să-ţi pui tot sărutul fierbinte/ Pe praguri, pe prispe, pe uşi, pe icoane,/ Pe toate ce slobode-ţi râd înainte,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Ridică- te, Ioane, pe lanţuri, pe funii,/ Ridică- te, Gheorghe, pe sfinte ciolane,/ Sus pe lumina din urmă-a furtunii,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”

În 1947, alături de alţi fruntaşi ţărănişti, Nicolae Carandino este prins în capcana întinsă de Securitate la Tămădău. Este condamnat la 6 ani de temniţă grea şi 2 ani de degradare civică pentru „crimă de complot în scop de trădare”, 6 ani de închisoare pentru „tentativă de trecere frauduloasă a frontierei” şi 6 ani de închisoare pentru „surpare a ordinii constituţionale”. După ispăşirea celor 18 ani de închisoare va fi trimis cu domiciliu obligatoriu în comuna Rubla din Bărăgan.

Opiniile exprimate de invitații EVZ aparțin autorilor și nu reprezintă punctul de vedere al publicației

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Invitaţii evz

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate