Social
Creștinii ortodocși pe stil vechi sărbătoresc Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Tradiții, obiceiuri și semnificații păstrate de veacuri
Sursa foto: Episcopia de Ungheni
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. Creștinii ortodocși sărbătoresc astăzi, 7 iulie, Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul pe stil vechi, numit și „Înaintemergătorul” pentru că a vestit venirea lui Iisus Hristos. După Fecioara Maria, prorocul Ioan este cel mai venerat sfânt din rândul creștinilor.
Sfântul Ioan este ultimul proroc al Vechiului Testament și este pomenit în cărțile sfinte ca fiind cel care a pregătit poporul pentru primirea Fiului lui Dumnezeu. În această zi, credincioșii care țin postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel au dezlegare la vin și pește.
Nașterea sa, o minune vestită de îngeri
Potrivit tradiției bisericești, Ioan s-a născut din părinți drepți și cuvioși: preotul Zaharia și soția sa, Elizaveta. Nașterea sa a fost vestită de îngerul Gavriil, ca un miracol și ca o împlinire a unei misiuni divine.
Sursa foto: Pixabay
Mai târziu, Sfântul Ioan avea să vină pe malul râului Iordan pentru a-l boteza pe Iisus Hristos. A murit ca un mucenic, fiind decapitat la porunca regelui Irod Antipa.
În calendarul popular, ziua de 7 iulie este cunoscută și ca Sărbătoarea Sânzienelor sau Drăgaica. Tradiția spune că Sânzienele sunt zâne bune, fete frumoase care trăiesc prin păduri și câmpii. Se crede că atunci când acestea se prind în horă, florile și ierburile capătă puteri tămăduitoare, devenind plante de leac.
Obiceiuri de dragoste și belșug
De asemenea, se spune că în noaptea de Sânziene, zânele coboară pe pământ, vindecă bolnavii și aduc belșug în gospodării. Pentru tinerele fete, această zi era considerată în trecut un prilej de a-și afla ursitul. Băieții împleteau cununi din flori în formă de cruce, iar fetele – în formă de cerc. Cununele erau aruncate pe acoperișul casei. Dacă rămâneau sus, era semn că o nuntă se apropie. Dacă cădeau, însemna că fata mai avea de așteptat. În această zi de sărbătoare, în biserici se sfințesc bucate și vin alb, ca semn al bucuriei și curățeniei sufletești.
