Creșterea ecosistemului de Inovație în Sănătate din România. Discursul lui Mircea Geoană

Creșterea ecosistemului de Inovație în Sănătate din România. Discursul lui Mircea Geoană Sursa: Arhiva EVZ

Secretarul General NATO, Mircea Geoana a discutat despre creșterea ecosistemului de Inovație în Sănătate din România, dar și despre provocările cu care se confruntă țara noastră. El a precizat că inovarea este singura soluție.

„Multumesc Universității Politehnica din București pentru invitație - prima dragoste și prima universitate nu se uită niciodată. Aprecierea mea pentru domnul rector Mihnea Costoiu și doamna lector Elena Ovreiu pentru inițiativa de a avea o dezbatere dedicata Inovatiei in Medicina.

Așa cum a spus președintele Biden, actualul deceniu este unul decisiv pentru noua ordine mondială. Și dacă pentru o super-putere ca America este un deceniu decisiv, pentru România acest deceniu poate fi vital - pentru viitorul nostru ca națiune și ca români. Nimic mai transformator ca revoluția tehnologică în această nouă ordine mondială. In toate domeniile, anticipând evoluțiile din gândirea politică, economică și socială, revoluția tehnologică la care asistăm va influența - în bine sau rău - societățile noastre.

Fără sa pretind ca sunt un expert în medicină, mă revendic drept un înfocat susținător al inovării. Când am preluat mandatul de la NATO, Secretarul General mi-a încredințat sarcina de a deveni “un campion al Inovării în cadrul Alianței și in parteneriatele noastre”. Așa ca de trei ani, pe lângă atribuțiile zilnice, conduc și Board-ul NATO de Inovare și încerc să antrenez constat o cultură de modernizare, dezvoltare a rezilienței și adaptare, prin inovare, la nevoile unei societăți în schimbare.

Ne puteți urmări și pe Google News

Am vorbit recent, într-un discurs susținut de acea data în fața studenților de la ASE, despre teoria economica care pune inovarea in centrul dezvoltării la nivel istoric și global. Continui, astăzi, prin a vă spune că primul ingredient al inovării este reprezentat generarea și cultivarea unui mindset permanent al inovării, pentru toți actorii din societate. Inovarea nu este doar menirea cercetătorilor si a oamenilor de știința. A inova înseamnă a educa si promova o cultură a experimentării, in care eșecul nu este o stigma, ci un pas necesar in atingerea succesului.

Ecosistemul inovării

Al doilea ingredient este crearea unui ecosistem al inovării. In care “tripla elice” a relației intre sectorul public, privat si academic este esențială. Construim un ecosistem al inovării la nivelul celor 32 de state aliate, incluzând Finlanda și Suedia, și aplicăm acest concept prin DIANA. Mă bucur ca UPB oferă un test centre pentru AI. Aștept și alte astfel de oferte din partea lumii academice si de cercetare din Romania și din regiunea noastră. Un parteneriat strategic intre cei trei actori din societate este indispensabil. Vă încurajez sa inovați în modul în care creați sinergii și parteneriate între universitățile și companiile dumneavoastră, în țară și în străinătate. Și salut, în acest sens, lansarea BIOdyssey și idea de a crea un hub dedicat inovației în tehnologii medicale în România, alături de experți din Israel și Sillicon Valley. Dacă mulți au trimis deja ambasadori digitali în Sillicon Valley, poate România va fi prima care trimite un biotech ambassador în zona Boston, noul Sillicon Valley al Biotech.

Sursa foto: Arhiva EVZ

A treilea ingredient este resursa umană. Către ce domenii sa pregătim tinerele si tinerii noștri? Mă bucur sa vad la același eveniment universitățile tehnice si cele de medicina. Bioingineria si biotehnologia sunt doua fațete ale aceleiași monede. Organizația Mondială a Sănătății anticipează o lipsă de personal medical la nivel global de 15 milioane până în 2030. Creșterea salariului în domeniul medical reprezintă o condiție necesară, dar nu suficientă pentru a asigura ca resursa umană să rămână în țară.

În plus, masiva diaspora românească reprezintă un rezervor de talent pe care va trebui să îl activăm. Și dacă repatrierea nu va fi întotdeauna posibilă, nimic nu ar trebui să ne împiedice să găsim modalități de colaborare și sinergii, în administrație, în universități, în business, ca țară. Al patrulea ingredient sunt resursele materiale si financiare, unde tarile cu economii șubrede si sisteme de capital de risc subdezvoltate pleacă cu un handicap sever. Iar când pleci cu handicap, trebuie, din nou, sa inovezi in modul in care statul, sectorul privat si lumea academica își finanțează cercetarea, inovarea dezvoltarea și investiția in capitalul uman si material. Alocarea de resurse publice substanțial majorate trebuie completate cu o politica fiscala la fel de agresiva ca în perioada in care am dezvoltat industriile IT si software.

Tendințele care vor influența domeniul medicinei

Al cincilea ingredient este crearea capacitații de anticipare, horizon scanning și foresight la nivelul instituțiilor publice, academice si civice. La NATO, anticipam următoarele mari tendințe care vor influența substanțial domeniul medicinei și al științelor vieții:

1. Sinergia între AI, Big Data și Quantum Computing. Pana la finalul acestui deceniu, tehnologia cuantum va deveni comercializabila, creând o hyper-accelerare ca niciodată in istorie.

2. Convergența între infotech si biotech. Ne îndreptăm către era bio-digitală. Convergența între sistemele biologice si tehnologiile digitale reprezintă cea mai importanta revoluție la nivelul umanității, influențând în mod dramatic economia și societatea, in primul rând zona sănătății, alimentației, mediului, industriei si securității. Contururile erei bio-digitale viitoare devin din ce în ce mai clare.

3. Nanotehnologie. Așa cum Wireless Internet of Things schimba lumea de astăzi, ne pregătim pentru trecerea către rețele de nano-bio-comunicatii wireless și al Internetului Nano-Lucrurior. Aceasta transformare va conduce la creșterea spectrului aplicațiilor nanotehnologiei in biomedicină, protecția mediului sau securitate.

Dacă ar fi sa dau un sfat, în domeniul medicinei, aș spune – digitalizați, inovați și, mai ales, nu vă dați bătuți. Pentru că îndrăzneala este atributul liderilor, iar frica de eșec este moartea creativității. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, digitalizarea, crearea sistemelor de eSanatate, este principalul remediu pentru ameliorarea accesului la sisteme de sănătate. Într-o lume în care aproape jumătate din populația globului nu are acces la servicii esențiale de sănătate (potrivit unui raport recent al Organizației Națiunilor Unite), această transformare este critică.

Îndemnul lui Geoană

În plus, trebuie, chiar dacă deseori pare că ne este ne dificil, să înțelegem că nu vom putea avea inovare la nivel internațional atâta vreme cât vom avea disparități de dezvoltare și ne va lipsi de performanța economică. Mă bucur că, în sfârșit, legislația referitoare la tele-medicină începe să capete contur. Folosirea tehnologiei pentru a recupera decalajele face parte din succesul unei națiuni, precum și din anclanșarea unui cerc virtuos dintre inovare – progres/ dezvoltare - prosperitate.

Un ultim îndemn pentru prietenii de acasă. Și nu are nimic de a face cu politica. Trebuie să terminăm cu politica pământului pârjolit, când schimbăm guverne sau lideri. Suntem campioni mondiali la numărul de strategii pe centimetru pătrat... și printre ultimii la implementarea acestora. Câți dintre dumneavoastră nu vă numărați printre aceia care au participat la redactarea unui astfel de document? Ideile bune, la fel ca inovarea, nu sunt apanajul unui grup îngust și efemer de lideri politici sau administrativi. Ele se construiesc în timp, într-o ștafetă a cunoașterii, inteligenței colective și a împărtășirii unui destin comun. Pentru că degeaba ne realizăm individual, dacă eșuăm colectiv.”, a spus Secretarului General NATO, Mircea Geoană la Dezbaterea privind Creșterea ecosistemului de Inovație în Sănătate din România.