Controversele din cariera lui Viorel Salvador Caragea. Cum ar fi încurcat un flagrant al procurorilor DNA

Controversele din cariera lui Viorel Salvador Caragea. Cum ar fi încurcat un flagrant al procurorilor DNASursa foto: Facebook/Viorel Salvador Caragea

Un episod mai puțin mediatizat din cariera lui Viorel Salvador Caragea, recent numit administrator special la uzina de armament Sadu, a revenit în atenția publică odată cu preluarea noii funcții. Episodul datează din 2010, când acesta conducea IPJ Gorj și a fost suspectat că ar fi compromis o acțiune de prindere în flagrant organizată la București.

Viorel Salvador Caragea, în atenția procurorilor anticorupție

În decembrie 2010, Caragea era șeful Poliției Județene Gorj, iar ulterior procurorii anticorupție s-au sesizat din oficiu în legătură cu modul în care ar fi fost gestionate anumite informații.

Potrivit documentelor din dosarul nr. 114/P/2011, procurorii Secției de combatere a infracțiunilor de corupție s-au autosesizat la 9 mai 2011 în legătură cu o posibilă divulgare de informații nedestinate publicității. Ancheta viza fapte petrecute în decembrie 2010, când Viorel Salvador Caragea ocupa funcția de șef al Inspectoratului Județean de Poliție Gorj și avea calitatea de ofițer de poliție judiciară, cu gradul de comisar-șef. Conform suspiciunilor consemnate în cauză, acesta ar fi transmis date confidențiale unei persoane cercetate într-un dosar penal instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4.

Mai exact, informațiile divulgate ar fi vizat o acțiune de prindere în flagrant programată pentru 13 decembrie 2010 de către Serviciul de Investigații Criminale Sector 4. Beneficiarul presupusei avertizări, Constantin Luță, nu s-ar mai fi prezentat la întâlnirea stabilită în contextul anchetei, unde ar fi urmat să se întâlnească cu persoana de la care ar fi solicitat sume de bani. În consecință, operațiunea planificată de anchetatori nu s-a mai putut desfășura în condițiile inițiale.

Documentul arată că ancheta a vizat posibila divulgare de informații nedestinate publicității, în contextul pregătirii unui flagrant delict.

DNA

DNA. Sursa foto: Facebook

Ce a decis DNA în privința lui Viorel Salvador Caragea

Procurorul DNA George Nica a consemnat situația într-o rezoluție din 14 decembrie 2013, la finalul căreia a dispus neînceperea urmăririi penale față de Viorel Salvador Caragea, invocând lipsa probelor.

La finalul verificărilor, anchetatorii au stabilit că elementele strânse în dosar nu susțin existența unei fapte penale de divulgare a unor informații nedestinate publicității, infracțiune pentru care fusese declanșată cercetarea din oficiu. Analiza probelor administrate pe parcursul investigației nu a indicat suficiente date care să confirme acuzațiile inițiale.

În concret, procurorii au apreciat că nu poate fi demonstrat faptul că Viorel Salvador Caragea ar fi utilizat sau transmis, direct ori indirect, informații confidențiale în scopul avertizării persoanei vizate de anchetă. De asemenea, nu au fost identificate dovezi clare că ar fi facilitat accesul unor persoane neautorizate la astfel de date, astfel încât suspiciunile privind compromiterea acțițiunii de prindere în flagrant nu au putut fi probate.

Rezoluția nu detaliază în ce mod s-a realizat autosesizarea DNA la câteva luni după ratarea flagrantului și nici care au fost elementele care au stat la baza suspiciunilor inițiale. Potrivit unor informații, telefonul persoanei vizate în flagrant ar fi fost supravegheat, iar numele lui Caragea ar fi apărut în cadrul interceptărilor, aspect care ridică semne de întrebare privind soluția de neîncepere a urmăririi penale.

Miza actuală: certificatul ORNISS

Solicitat să ofere lămuriri, procurorul George Nica, care în prezent activează ca procuror militar în cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea de Apel, a declarat că își amintește doar în linii mari situația. Acesta a explicat că își amintește mai degrabă contextul instituțional și funcția deținută la acel moment de Caragea, nu și detaliile concrete ale cauzei. Potrivit afirmațiilor sale, sesizarea din oficiu fusese inițiată de un alt procuror, iar dosarul i-a fost ulterior repartizat.

Pe de altă parte, demersurile făcute pentru a obține o reacție din partea lui Viorel Salvador Caragea nu au avut rezultat, acesta neoferind un punct de vedere până la momentul redactării. Lipsa unei poziții oficiale lasă deschisă interpretarea publică a unui episod care, deși închis fără consecințe penale, continuă să fie invocat în spațiul public.

Subiectul reapare acum în contextul noii sale numiri ca administrator special al unei uzine de armament, funcție care presupune acces la informații sensibile. Pentru exercitarea atribuțiilor ar putea fi necesară obținerea unui certificat ORNISS, iar ministrul apărării, Radu Miruță, a admis recent că o astfel de autorizare este probabilă. În acest cadru, orice situație anterioară care a vizat posibile aspecte de securitate, chiar dacă nu s-a finalizat cu trimitere în judecată, poate conta în procesul de evaluare pentru acordarea certificatului.