Consecințe penale pentru neplata amenzilor contravenționale. Apador-CH acuză încălcarea Constituției

Amendă de circulație. Sursa foto: Arhiva EVZ

Un proiect de lege aflat în dezbatere publică propune o modificare substanțială a modului în care statul tratează neplata amenzilor contravenționale.

Inițiativa, lansată de Ministerul Dezvoltării la 13 ianuarie, introduce posibilitatea ca o amendă contravențională neachitată timp de un an să fie supusă analizei unei instanțe, care ar putea decide aplicarea unor sancțiuni cu caracter penal sau prestarea de muncă în folosul comunității.

Măsura a generat reacții critice din partea societății civile. APADOR-CH avertizează că această schimbare ar putea încălca principii fundamentale de drept și ar crea o punte artificială între răspunderea contravențională și cea penală.

Cum se schimbă traseul unei amenzi neplătite

Potrivit proiectului, dacă o amendă contravențională nu este achitată în termen de 12 luni de la comunicarea procesului-verbal, autoritatea fiscală locală nu se va limita la proceduri administrative de executare. Dosarul ar urma să fie transmis judecătoriei de la domiciliul persoanei sancționate.

În acest punct, instanța ar putea decide una dintre două soluții. Prima variantă presupune transformarea amenzii în muncă în folosul comunității. A doua opțiune este convertirea acesteia într-o amendă penală, cu un termen de plată de 60 de zile. Astfel, o sancțiune inițial administrativă ar ajunge să fie gestionată în sfera penală, printr-o hotărâre judecătorească.

De ce susține Guvernul această modificare

Ministerul Dezvoltării argumentează că proiectul face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri fiscal-bugetare. Scopul declarat este întărirea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale și reducerea presiunii asupra bugetelor locale.

Potrivit explicațiilor oficiale, recuperarea deficitară a amenzilor contravenționale afectează direct veniturile locale și, implicit, finanțarea serviciilor publice. În același timp, inițiatorii susțin că măsura ar contribui la respectarea angajamentelor asumate de România privind controlul deficitului bugetar, prin creșterea gradului de colectare a veniturilor și limitarea cheltuielilor publice.

Ce contestă APADOR-CH

APADOR-CH contestă frontal filosofia proiectului. Organizația atrage atenția că, în dreptul românesc actual, neplata unei amenzi contravenționale nu este infracțiune și nu poate fi tratată ca atare fără o modificare de fond a Codului penal.

În poziția publică transmisă miercuri, ONG-ul susține că transformarea unei datorii administrative într-o sancțiune penală încalcă principiile de bază ale dreptului penal și riscă să creeze, printr-un mecanism artificial, noi persoane cu statut de „infractor”. APADOR-CH solicită eliminarea explicită a acestei prevederi din proiectul de lege.

Organizația mai avertizează că folosirea sancțiunilor penale ca instrument de constrângere fiscală este disproporționată și poate afecta drepturi fundamentale, inclusiv accesul egal la justiție și principiul securității juridice.

Riscurile unei confuzii între contravenție și infracțiune

Juriștii și organizațiile civice atrag atenția că proiectul estompează o distincție esențială în dreptul românesc. Contravențiile sunt sancțiuni administrative, în timp ce infracțiunile țin de sfera penală și presupun un alt nivel de gravitate.

O astfel de schimbare ar putea avea efecte sociale semnificative. Persoane aflate în dificultate financiară ar putea ajunge în fața instanței nu pentru fapte penale, ci pentru incapacitatea de a achita o amendă. În scenariul aplicării unei amenzi penale, consecințele ar putea include inclusiv probleme legate de cazierul judiciar.

Consultare publică asupra proiectului de lege până pe 23 noiembrie

Proiectul de lege se află în consultare publică până la 23 noiembrie. În această perioadă, cetățenii, organizațiile neguvernamentale și instituțiile interesate pot transmite observații și propuneri de modificare.

Forma finală a legii va depinde de modul în care Guvernul va integra sau nu criticile formulate în această etapă. Dezbaterea deschisă în jurul proiectului indică însă o miză mai largă: limitele dintre eficiența fiscală a statului și protecția drepturilor fundamentale ale cetățenilor.