fonduri europene ungaria / sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Disputa privind fondurile UE a ajuns în instanță, după ce Parlamentul European a acuzat Comisia Europeană că a deblocat ilegal finanțări pentru Ungaria în decembrie 2023.
Alegând această decizie chiar înaintea unui summit crucial al liderilor europeni, Comisia a fost acuzată de MEPs de favorizare politică.
Comisia a accelerat deblocarea fondurilor pe baza unei evaluări „premature și incomplete” a respectării statului de drept și a independenței judiciare de către Ungaria, a declarat avocatul principal al Parlamentului, Richard Crowe, în timpul audierii.
Disputa, analizată timp de trei ore
Conflictul a fost analizat timp de trei ore în fața a 14 judecători din Luxemburg, la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, iar esența litigiului se concentrează pe câtă discreție are Comisia în evaluarea încălcărilor statului de drept.
Avocații Comisiei, susținuți de un reprezentant al guvernului ungar, au argumentat că decizia a fost fundamentată pe o analiză juridică detaliată și obiectivă.
Katalin Cseh, europarlamentar ungar și critic al lui Viktor Orbán, a afirmat că decizia Comisiei reprezintă „vânzarea valorilor UE”, subliniind că momentul ales – cu doar câteva ore înaintea summitului de la Bruxelles – a coincis cu acceptarea de către Orbán a discuțiilor privind aderarea Ucrainei și a unui pachet de sprijin de 50 de miliarde de euro.
Avocatul Comisiei, Bernd Martenczuk, a contracarat:
„Momentul deciziei nu a fost determinat de considerente politice, ci pur și simplu de faptul că, după o procedură de investigare îndelungată, Comisia nu a mai avut motive să o prelungească.”
Parlamentul European vrea o evaluare detaliată a deblocării fondurilor
Parlamentul European a criticat lipsa unei evaluări detaliate publicate, care să justifice deblocarea fondurilor. De asemenea, a semnalat că Comisia ar fi ignorat legea privind protecția suveranității din Ungaria, considerată controversată, precum și un proiect de lege care ar fi descurajat judecătorii să ceară asistență Curții Europene de Justiție.
Parlamentul European / sursa foto: captură video
Avocatul guvernului ungar, Miklós Zoltán Fehér, a precizat:
„Acest caz ridică întrebări generale care vor avea, cu siguranță, impact asupra viitorului funcționării bugetului UE și a fondurilor europene.”
În apărarea Comisiei, Martenczuk a argumentat că legea respectivă nu punea în pericol independența judiciară la momentul deciziei, iar alte obiecții ale Parlamentului erau speculative sau irelevante.
Fondurile UE și implicațiile excepțiilor pe termen lung
Avocatul general Tamara Ćapeta a ridicat probleme legate de modul în care Comisia a evaluat independența judiciară, arătând că, deși o tranșă de fonduri a fost deblocată, o altă sumă de 6,8 miliarde de euro rămânea blocată sub un mecanism condițional separat.
„Încă sunt nedumerită de rezultat”, a spus Ćapeta, subliniind necesitatea unei clarificări privind discreția Comisiei în aplicarea standardelor de stat de drept.
Decizia finală a Curții de Justiție a UE va avea un efect semnificativ asupra modului în care fondurile UE pot fi gestionate în state membre cu probleme legate de statul de drept.
Este de așteptat să stabilească precedentul legal privind evaluarea discreționară a Comisiei și să influențeze negocierile viitoare privind bugetul și fondurile europene la nivel regional și global.
