CNADNR dă mai mulți bani pe sare, decât pe asfalt

CNADNR dă mai mulți bani pe sare, decât pe asfalt

În timp ce multe drumuri naționale se află într-o stare jalnică, CNADNR cheltuiește imens pe deszăpeziri și lucrări de întreținere

Cele mai importante trei plăți făcute de CNADNR în primele șase luni ale acestui an au fost pe sare și pentru întreținerea drumurilor, potrivit unei analize făcute de Ziarul Financiar. Societatea Națională a Sării a încasat 67 milioane de lei, Astaldi, 63 milioane de lei pentru autostrăzile Orăștie - Sibiu și Arad - Nădlac (întreținere pe timp de vară) și Diferit, 36 milioane de lei pentru întreținere.

Utilaje pentru deszăpezire

Această modalitate de a cheltui banii, în condițiile în care multe drumuri naționale sunt în stare jalnică, este cel puțin ciudată, consideră Alexandru Crăciun, specialist în infrastructură. „Sunt bizare aceste cheltuieli, mai ales având în vedere că nu a fost o iarnă foarte grea. Există, însă, multe drumuri naționale cu probleme mari, care ar avea nevoie de investiții”, a declarat Crăciun pentru EVZ.

În plus, dacă tot se cheltuie mulți bani pe deszăpezire, CNADNR ar putea să-și cumpere utilaje special concepute pentru aceste activități. „Un astfel de utilaj costă începând cu 250.000 de dolari și este mult mai eficient decât cele folosite în mod normal în construcții, precum basculante și excavatoare. Pentru o firmă de construcții, aceste achiziții nu s-ar justifica pentru că nu știe dacă prinde suficiente contracte pentru a-și putea recupera investiția”, a explicat Crăciun.

Studii de fezabilitate fără valabilitate

O altă ciudățenie este cheltuirea de bani pe studii de fezabilitate pentru drumuri care ori nu sunt incluse în Master Plan, ori au o dată de realizare foarte îndepărtată. „Există două cazuri de neînțeles, Sighișoara-Făgăraș și Tg. Jiu- Ditrău, pentru care a fost organizată licitația pentru studiul de fezabilitate. Prima nici măcar nu este inclusă în Master Plan, iar a doua are ca termen de execuție 2023”, a afirmat Crăciun. De obicei, un studiu de fezabilitate are o valabilitate de doi ani, dată dincolo de care încep să expire diversele avize care trebuie obținute, mai ales cele de mediu. În plus, primăria nu poate opri construcțiile pe terenurile pe care ar trebui, teoretic, să treacă o șosea, chiar dacă a fost realizat un studiu de fezabilitate. Așa că trebuie alt studiu, alți bani de la buget. De regulă, un studiu de fezabilitate costă minimum 2 milioane de euro și poate depăși 20 milioane euro.