Tensiunile dintre China şi SUA au atins un nou prag după ce Beijingul a transmis administraţiei de la Washington să nu se amestece în afacerile sale interne, o reacţie la dorinţa americanilor de a deschide un consulat în Tibet, chiar în capitala Lhasa.

Tensiunile din Marea Chinei de Sud au crescut după ce Beijingul a transmis SUA. „nu se mai amestece în afacerile sale interne”. În acest context se înmulţesc temerile cu privire la un conflict asupra regiunii disputate.

SUA au criticat Beijingul, care vrea să controleze națiunile ce vor să pescuiască în Marea Chinei de Sud. Printre ele se află Tibet şi Hong Kong, două mize foarte fierbinţi pentru guvernul comunist.

Beijingul revendică suveranitatea asupra apelor, o afirmație care este respinsă de țările vecine ale Chinei. Punctele de vedere ale contestatarelor sunt susţinute de SUA.

China şi SUA, şi mai aproape de război

După ultimele declaraţii venite dispre Beijing, se pare că superputerile China şi SUA sunt şi mai aproape de război. Guvernul de la Beijing pare dispus la orice pentru a-şi menține autoritatea în apele profitabile.

Mesajul răspicat al Ministerului de Externe din China ţine cont de ultima acţiune a SUA cu privire la Tibet. Washingtonul a a adoptat Politica tibetană și actul de sprijin (TPSA).

TPSA reprezintă o iniţiativă legislativă fără precedent, care solicită deschiderea unui consulat SUA în Lhasa, capitala Tibetului. Asta vine ca răspuns la intenţia Chinei a impune un succesor în locul lui Dalai Lama

SUA ţin la tradiţia budistă tibetane

Conştienţi de adevărata semnificaţie a înlocuirii lui Dalai Lama cu un favorit al Beijigului, americanii au altă părere. Washingtonul crede că deciziile „ar trebui luate de autoritățile religioase competente în cadrul tradiției budiste tibetane”.

Raportele SUA au descris ce înseamnă „amestecul” Chinei în determinarea succesiunii religioase din Tibet. Este „încălcarea clară a libertăților religioase fundamentale pentru budiștii tibetani și pentru poporul tibetan”.

China a precizat anterior că intenționează să-și „ungă propriul succesor în Tibet”, respingând sprijinul acordat de Dalai Lama lui Gedhun Choekyi Nima.

Cu privire la TPSA, Beijingul a răspuns că „se opune hotărât”. Guvernul comunist crede că proiectul de lege „are un conținut atât de rău despre China”.

Reacţia Ministerului de Externe din China

Reacţia Ministerului de Externe arată şi mai clar că China şi SUA au atins un nou prag-record al tensiunilor. Wang Wenbin, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe, a spus-o răspicat.

„Problemele legate de Tibet, Taiwan și Hong Kong privesc suveranitatea și integritatea teritorială a Chinei. Sunt afacerile interne ale Chinei care nu permit intervenții străine”, a declarat Wenbin.

El a detaliat modul în care China este „hotărâtă să-și protejeze suveranitatea națională”. „Îndemnăm SUA să înceteze să se amestece în afacerile noastre interne sub aceste pretexte.

Să se abțină de la semnarea proiectelor de lege sau să implementeze conținutul negativ și articolele care vizează China și interesele Chinei, pentru a evita deteriorarea în continuare a cooperării și relațiilor bilaterale între China și SUA”, a punctat purtătorul de cuvânt.

În Tibet sunt alte păreri despre TPSA

Liderul care conduce guvernul în exil al Tibetului, Lobsang Sangay, a descris TPSA ca „reper important pentru poporul tibetan”. El a afirmat „prin adoptarea TPSA, Congresul a transmis cu voce tare că Tibetul rămâne o prioritate pentru SUA”.

Şi n-a fost fost doar TPSA. Administrația Trump a adăugat 58 de firme chineze pe o listă neagră. Acele companii sunt suspectate că au legături militare în China.

Asta a dus la restricționarea vizelor. Potrivit The Hindu, Wang a adăugat: „SUA au abuzat de puterea de stat și de conceptul de securitate națională pentru a suprima și a reține anumite companii străine prin aplicarea unor măsuri precum controlul exporturilor.”

China şi SUA, războiul economic al vizelor

El a mai spus că Washingtonul „își armează politica de vize pentru a impune diverse sancțiuni vizelor chinezilor, invocând așa-numitele probleme legate de Hong Kong, Xinjiang, Tibet, religie și drepturile omului”.

Temerile cu privire la un război între China şi SUA s-au înmulţit. Ambele superputeri şi-au intensificat prezența militară în apele care au tensionat relaţiile.

Experți precum profesorul Oriana Skylar Mastro, de la Universitatea Georgetown, sunt îngrijorați de faptul că prezenţa militară sporită din regiune va duce într-o zi la conflicte accidentale.

Ea a declarat recent Consiliului de Relații Externe: „Cred că există câțiva factori care arată că China nu își poate atinge obiectivele. Controlul de facto al apelor din China de Sud ar putea escalada. SUA ar putea acționa mai asertiv, ducând la agresiune din partea Chinei.

Este posibil ca China să ajungă la concluzia că modul diplomatic de a face față situației nu funcționează.”

Tensiuni enorme între China şi SUA

„Pentru prima oară, cuplați asta cu noi capacități de proiecție a puterii şi cu puterea militară… În cele din urmă, ați putea vedea China luând măsuri militare împotriva, cum ar fi sechestrarea insulelor printr-o luptă cu navele SUA din apele Mării Chinei de Sud”, a completat Oriana Skylar.

Consiliul pentru Relatii Externe este o organizație americană non-profit nepartizană şi specializată în politică externă a SUA și în afaceri internaționale. A fost fondată în 1921 și are sediul central în New York City, dar și un birou suplimentar în Washington D.C.

sursa: express.co.uk