Sărbătorile aduc, de obicei, un fel de eliberare de reguli. A mânca și a bea cu măsură, înseamnă că evităm riscul să ajungem clienți ai Salvării sau ai spitalelor.
Iată ce conduită alimentară ne recomandă medicii pentru zilele de Paști. Doctor Alis Grasu, managerul general al Serviciului de Ambulanță București-Ilfov, ne dă câteva sfaturi utile.
„Când spunem PAȘTI avem în fața ochilor coșulețe colorate, cu ouă vesele, cozonaci pufoși apetisanți cu multă nucă, cacao, ciocolată plus fripturi rumene de miel. Important este să nu exagerăm consumând aceste preparate ele fiind toate bogate în calorii, proteine, glucide și lipide. Ar fi indicat să nu consumăm mai mult de două-trei ouă pe zi, iar cei care au probleme cronice de sănătate și copiii mici nu pot mânca mai mult de cinci ouă pe săptămână. Masa de Paști să nu devină un ospăț de ore în șir, stropit cu alcool din abundență.” Pentru a petrece sănătoși aceste zile, „trebuie să avem o conduită alimentară apropiată de obiceiurile de zi cu zi”. „Porțiile de mâncare nu trebuie să fie 
«pantagruelice» și să nu consumăm la aceeași masă, la grămadă, ouă, borș și friptură de miel, cozonac și alte preparate, care mai de care greu de digerat. Toate aceste bunătăți, consumate laolaltă și fără măsură pot deveni o adevărată bombă calorică periculoasă, care va transforma bucuria Paștilor în suferință,” adaugă specialistul.
Cumpătare
„Cuvântul pe care nu trebuie să-l uităm este cumpătarea, atât pentru noi, copii, bătrâni și persoane cu afecțiuni cronice. Carnea de miel se digeră mai greu. Trebuie consumată în cantități moderate, preparată la cuptor sau pe grătar, alături de multe verdețuri și legume, pentru a ajuta la digestie. Proporția ideală este o treime friptură restul porției fiind constituit din legume proaspete, soteuri, salate sau spanac. Nu se asociază carnea de miel cu cartofi, mămăligă sau paste făinoase. Cei care au probleme cu ficatul sau suferă de boli cardio-vasculare și renale să evite acest aliment și să-l înlocuiască cu preparate din ied, curcan sau, mai bine, cu pește.”
Plimbarea de după
Pentru a fi fericiți pînă la capăt, este foarte important „să nu exagerați cu consumul de alcool nici în timpul mesei și nici la sfârșit, la siestă. O masă cu multe preparate consumate nu se va încheia cu tort, cozonac, pască, ci se vor consuma fructe proaspete sau compoturi, urmând ca bunătățile mai sus amintite să fie consumate separat, fie dimineața, la micul dejun, fie la câteva ore după masa de prânz. Și, atenție: după masă nu ne așezăm comod la TV sau trecem la somnul de frumusețe, ci ieșim la plimbare la pas, cu bicicleta sau cu rolele- nu cu mașina- pentru că mișcarea ajută digestia.”
Topul alimentelor periculoase
1. Drobul de miel; 2. Ciorba de miel; 3. Pasca cu smântână Nutriționistul Corina Zugravu: „Pe primul loc merge drobul, apoi ciorba de miel și, la final, o pască cu smântână. Sunt extrem de grase, au grăsimi nesănătoase. Drobul se face cu viscere prăjite, pasca și drobul au și multe ouă. Tot ce e cu miel e foarte foarte greu digerabil. Ar trebui să-l substituim cu pește. Să ne rezumăm la mai puține ouă. Pe copii să nu-i obligăm să mănânce toate felurile, pentru că pot face indigestie. Să aleagă ce le place. Să nu se rezume masa de Paști numai la ouă de ciocolată! „Cei care au probleme biliare, cu colesterolul mare sau boli de inimă au voie un ou, un stufat fără rântaș și o salată mare. Fără sprițuri sau țuici.”
Recomandările noastre
