Social
Ce se întâmplă cu sufletele celor care mor după Paști. Semnificația și obiceiurile fiecărei zile din Săptămâna Luminată
Biserica. Sursa foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
Săptămâna Luminată începe după Sfintele Paști și se încheie în duminica următoare, numită Duminica Tomii. Pentru creștinii ortodocși, aceasta marchează începutul unei perioade de sărbătoare care se prelungește până la Pogorârea Sfântului Duh, la Rusalii. Conform tradiției, sufletele celor care mor în această săptămână ajung direct în Rai, indiferent de păcatele avute, porțile acestuia fiind deschise, iar cele ale Iadului închise. În popor se spune că lumina biruinței asupra morții, adusă prin Învierea Mântuitorului, luminează zilele ce urmează, iar orice suflet care părăsește această lume este primit în Împărăția Cerurilor.
Săptămâna Luminată, un moment aparte din anul bisericesc
Conform tradiției bisericești, în ziua Învierii se deschid „Ușile Împărătești” ale altarului, care rămân astfel pe tot parcursul Săptămânii Luminate.
Tot în această perioadă sunt primite în Rai și sufletele aflate în chinurile Iadului ale celor căzuți în păcat de la Adam până la venirea Mântuitorului. De asemenea, spre deosebire de perioada de dinaintea Sfintelor Paști, în această săptămână este interzis postul, iar bucuria Învierii lui Hristos trebuie sărbătorită de fiecare credincios.
Salutul „Hristos a înviat!” și răspunsul „Adevărat a înviat!” devin formule uzuale între creștini pentru 40 de zile, până la Înălțarea Domnului.
Oua Pasti. Sursa foto: Freepik
Slujbele de înmormântare au loc după o rânduială diferită față de cea din restul anului
Slujbele de înmormântare din această săptămână se oficiază după o rânduială specială, fiind înlocuite de slujba Învierii, pentru a marca bucuria și lumina ce caracterizează această perioadă.
Semnificația fiecărei zile din Săptămâna Luminată:
Lunea Albă – prima zi după Duminica Paștelui, considerată ziua în care se deschid porțile Raiului și ale iertării.
Marțea Albă – zi în care nu se spală, nu se calcă și nu se face curățenie. Femeile dau de pomană pasca rămasă de la Paște și vin roșu.
În Sfânta Miercuri, tradiția spune că bărbații pot lucra la câmp, însă femeile trebuie să se abțină de la treburile gospodărești. În caz contrar, unii credincioși considerau că belșugul nu va fi prezent în casa respectivă.
Joia Verde – zi dedicată cinstirii holdelor, grădinilor și grânelor.
Sfânta Vineri, sau Fântănița, marchează sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Ziua simbolizează viața și este legată de o fântână construită de Maica Domnului, ale cărei ape apar doar în această zi.
Sâmbăta Luminată este marcată de obiceiuri specifice, fiind singura sâmbătă în care nu se fac parastase, deoarece morții sunt pomeniți la slujba specială de Paștele Blajinilor, în lunea de după Duminica Tomii. În această perioadă, credincioșii nu fac mătănii, ci se închină, simbolizând că Hristos nu cere umilință forțată, ci îndreptarea sufletului și biruința asupra păcatelor.
Duminica Luminată, cunoscută și ca Duminica Tomii, comemorează necredința apostolului Toma, care nu a fost prezent când Hristos a apărut în mijlocul celorlalți ucenici după Înviere. Iisus a venit din nou printre apostoli, iar Toma, convins de rănile Mântuitorului, a mărturisit: „Domnul meu și Dumnezeul meu!”, primind răspunsul divin: „Fericiți cei ce n-au văzut și au crezut!”.
În această duminică, credincioșii merg la cimitir pentru a aprinde lumânări și a se ruga la crucile celor dragi, se organizează mese rituale lângă biserici sau în cimitire, se împart pomeni și se varsă un strop de băutură în pământ, în memoria celor plecați.
Tradiții și obiceiuri de Izvorul Tămăduirii
De Izvorul Tămăduirii, gospodarii stropesc animalele cu apă sfințită, în special vitele și caii, pentru a le asigura sănătatea și sporul la muncile câmpului. Casele, grădinile și livezile sunt, de asemenea, stropite cu agheasmă, iar în această zi nu se spală, nu se calcă și nu se coase, nici nu se muncește pe câmp. În tradiția populară, bolnavii care beau agheasmă dimineața, pe nemâncate, se vindecă mai ușor.
În unele zone se practică „Jurământul juvenil”, o ceremonie anuală de Ziua praznicului Izvorul Tămăduirii, în care tinerii între 9 și 14 ani își jură loialitate și fac schimb de obiecte cu valoare sentimentală.
