Ce înseamnă „Rage Bait”. A fost desemnat cuvântul anului 2025 de Oxford

Dicționar Oxford. Sursă foto: Pixabay

Universitatea din Oxford a desemnat pentru 2025 termenul „Rage Bait” drept Cuvântul Anului, o expresie scurtă, cu două silabe, care descrie un tip de capcană emoțională pe internet, gândită să stârnească frustrare și furie. Alegerea vine într-un context în care tot mai multe dicționare prestigioase evidențiază concepte legate de comportamentul online și de felul în care interacționăm cu tehnologia și cu rețelele sociale.

Ce descrie, de fapt, termenul „rage bait”

„Rage bait” este definit în dicționarul Oxford ca fiind „conținut online creat cu scopul de a provoca reacții de furie prin intermediul mesajelor supărătoare sau frustrante”. De multe ori, „rage baiting”-ul este folosit ca tactică de a crește traficul cât și retenția internauților.

Expresia a înregistrat o creștere puternică în utilizare în 2025, în paralel cu alți termeni care descriu mediul digital, precum „AI Slop”, utilizat pentru conținutul evident generat cu ajutorul inteligenței artificiale.

„Faptul că termenul rage bait există și a înregistrat o creștere atât de dramatică în utilizare înseamnă că suntem tot mai conștienți de tacticile de manipulare în care putem fi atrași online”, spune Casper Grathwohl, președintele Oxford Languages.

Oxford a mai avut de ales între „aura farming”, plasat pe locul al doilea, și „biohack”, aflat pe poziția a treia.

De la „brain rot” la „rage bait”: cum se schimbă limbajul despre internet

Cuvântul anului 2024 desemnat de Oxford a fost „brain rot”, care descrie conținut menit să îți scadă capacitatea de a gândi sau să îți scadă capacitatea de concentrare. Mai ușor spus, orice conținut „brain rot” este unul fără sens și bombastic.

Asemănător este și „rage bait”, iar potrivit lui Grathwohl, ele împart de fapt același ADN: „Împreună, creează un ciclu constant unde furia atrage retenția utilizatorului, amplificate de algortim, iar expunerea constantă ne poate epuiza mental”.

Totuși, simpla existență a acestor termeni arată că oamenii internetului încep să vadă diferențele dintre conținut normal, uman, și cel care chiar este menit să supere, să atace și să manipuleze. De exemplu, o postare cu multe comentarii precum „brain rot” sau „rage bait” îți pot atrage atenția că de fapt ce privești este pur și simplu o tactică de manipulare. Asemenea termeni nu doar descriu ce se întâmplă, ci ne ajută să fim mai atenți și mai selectiv la ce alegem să credem de pe rețelele sociale sau internet în general.

„Chiar dacă cineva nu l-a auzit niciodată până atunci, înțelege imediat la ce se referă”, a spus Casper Grathwohl, președintele Oxford Languages, într-un interviu. „Și oamenii vor să discute despre asta.”

Cum este ales Cuvântul Anului la Oxford

Cuvântul Anului stabilit de Oxford, o tradiție începută în 2004, este ales pe baza datelor extrase dintr-un corpus actualizat constant de aproximativ 30 de miliarde de cuvinte, provenite din surse media din întreaga lume anglofonă. Scopul este identificarea unor termeni noi sau în ascensiune, care reflectă tendințe sociale și culturale dovedite prin analiză.

La fel ca în anii precedenți, specialiștii Oxford au întocmit o listă scurtă, apoi au invitat publicul să voteze. Anul acesta a existat și un element inedit: candidații au fost transformați în personaje, prezentate în videoclipuri verticale, realizate de studioul creativ Uncommon. (Exemplu de prezentare: „Ceea ce lipsește unei momeli pentru furie în empatie, nuanță sau clasă nu compensează prin absolut nimic.”)

Câștigătorul final a fost desemnat de comitetul Oxford, ținând cont de voturile publicului – peste 30.000 de participanți – de conversațiile din spațiul public și de analizele statistice.

„Cuvântul Anului există pentru a-i face pe oameni să se gândească la locul în care ne aflăm ca societate, la cine suntem în prezent, prin felul în care vorbim”, a explicat Grathwohl. „Ideea este să generăm o discuție”, a mai spus acesta, potrivit New York Times.

Cuvintele care au devenit simboluri

De-a lungul timpului, printre cuvintele câștigătoare s-au numărat „selfie” (2013), „post-truth” (2016), „toxic” (2018) și „vax” (2021). În ultimii ani, selecțiile au fost influențate vizibil de cultura Generației Z și de mediul online.

Unele cuvinte, precum „rizz” (prescurtare pentru „charisma”), desemnat în 2023, oferă un termen proaspăt pentru un concept deja cunoscut. „Uneori, farmecul ține pur și simplu de bucuria de a rosti un cuvânt”, a remarcat Grathwohl.

Altele, ca expresia câștigătoare din 2024, „brain rot” (presupusa deteriorare a capacității mentale provocată de consumul excesiv de conținut online superficial), pun în cuvinte o stare resimțită de mulți, dar greu de definit. Iar indiferent de validitatea științifică a fenomenului, termenul continuă să capete amploare în limbajul curent.

Finaliștii din 2025 și obsesiile unei lumi conectate

Finaliștii din acest an, a spus Grathwohl, surprind modul în care 2025 a fost marcat de „întrebări despre identitatea noastră reală, atât în mediul online, cât și în afara lui”, precum și de felul în care internetul ne influențează emoțional și ne oferă instrumente pentru a-i influența pe ceilalți.

„Aura farming”, definit ca „modelarea cu grijă a unei imagini personale impresionante, atrăgătoare sau carismatice”, a apărut în jurul anului 2023, conform datelor Oxford. Utilizarea sa aproape s-a dublat în ultimele 12 luni, atingând un vârf în iulie, în urma viralizării unui videoclip cu un băiat din Indonezia care dansa motivațional pe prova unei ambarcațiuni de curse.

Limbajul termenului îmbină o referință latină cu un aer aproape mistic – „aura” – cu un cuvânt din secolul al XV-lea asociat cu cultivarea pământului. „Îmi place combinația dintre banal și sublim”, a subliniat Grathwohl.

„Biohack”, verbul care desemnează încercările de a „îmbunătăți sau optimiza performanța fizică sau mentală, sănătatea, longevitatea sau starea de bine”, este atestat pentru prima dată în jurul anului 2011. Utilizarea termenului s-a dublat și ea în ultimul an, impulsionată de discuțiile tot mai frecvente dintre „brooligarhi”, cum i-a numit Grathwohl, și alte figuri influente. (El a amintit și episodul din septembrie, când Vladimir Putin și Xi Jinping au fost surprinși la microfon vorbind despre transplanturi de organe și posibilitatea de a trăi până la 150 de ani.)

„Rage bait” a intrat în atenția presei la începutul lunii noiembrie, după ce Jennifer Lawrence a recunoscut că și-a făcut un cont anonim pe TikTok pentru a se certa cu cinefilii. Este, de altfel, un fenomen de care chiar și lexicografii au fost acuzați uneori.

În 2015, când Oxford a desemnat emoji-ul cu lacrimi de bucurie drept Cuvântul Anului, admiratorii limbajului tradițional au reacționat... cu indignare.

„Oamenii au opinii atât de puternice încât nu există nicio modalitate să nu stârnești nemulțumire în rândul unei părți a celor pasionați de cuvinte”, a spus Grathwohl. „Indiferent ce alegem, un grup va exploda pe internet.”

Cum a apărut ideea Cuvântului Anului la Oxford

Ideea Cuvântului Anului de la Oxford a apărut la începutul anilor 2000, într-o perioadă în care lexicografii observau din ce în ce mai clar că limba engleză evolua exploziv odată cu internetul și cultura digitală. Oxford Languages analiza deja un corpus imens de texte, actualizat constant, iar specialiștii au remarcat că anumite cuvinte se impuneau brusc în vocabularul public, reflectând evenimente, mișcări sociale sau schimbări culturale. Pentru a surprinde această dinamică, în 2004 au decis să creeze un moment anual care să marcheze cuvântul ce exprimă cel mai bine spiritul unui an.

Dincolo de simpla selecție lingvistică, proiectul a fost gândit ca un gest cultural: o modalitate de a arăta cum limbajul captează anxietățile, aspirațiile și conversațiile unei societăți. Oxford nu urmărea doar ce cuvânt se folosește cel mai des, ci mai ales ce termen devine simbolic, ce anume reușește să surprindă preocupările colective ale momentului. Alegerea se bazează pe analiza a miliarde de cuvinte, extrase din presa internațională, rețele sociale, bloguri și publicații, ceea ce oferă o imagine precisă a felului în care vorbesc oamenii, online și offline.

De-a lungul anilor, Cuvântul Anului a devenit o tradiție urmărită la nivel global, depășind cu mult sfera lingvisticii. Termenii desemnați – fie că este vorba de „selfie”, „post-truth” sau „rizz” – au ajuns să funcționeze ca repere culturale, un fel de snapshot al epocii pe care o trăim. În timp, procesul s-a modernizat, incluzând și votul public, dar miza a rămas aceeași: să arate cum limbajul nu doar descrie lumea, ci și o influențează. În acest fel, Cuvântul Anului a devenit o punte între analiza lingvistică riguroasă și pulsul conversațiilor globale.