Indiferent de partidele care câștigă alegerile locale, toate formațiunile politice vor primi sume însemnate de bani, potrivit legii. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) este instituția care dă bani la fiecare campanie electorală. Peste 960 de milioane ne costă alegerile din locale de anul acesta, iar în 2016 au costat 350 de milioane de lei. Potrivit AEP, statul va deconta 966.263.000 de lei, pentru alegerile din 2020. Din această cifră totală, cheltuielile organizatorice însumează 220 de milioane de lei.

Subvenții generoase pentru partide

Partidele politice iau înapoi de la noi fix atât cât au cheltuit. Însă primesc atâția bani, sume importante, doar dacă îndeplinesc o condiție.Trebuie să atingă pragul electoral de 3%, adică să obțină minimum 3% din voturile valabil exprimate la nivel național.

Votul la localele din 2016 a fost și el de 3 ori mai scump decât cel din 2012, potrivit Alephnews.

În 2019, partidele parlamentare au primit de la stat o subvenție totală de 252,4 milioane lei, care a fost repartizată astfel: PSD – 143,7 milioane lei, PNL – 65,8 milioane, USR – 19,3 milioane, ALDE- 14,3 milioane, PMP – 9,3 milioane.
Subvenția de la bugetul de stat se acordă în funcție de următoarele criterii:
a) numărul de voturi primite la alegerile generale pentru Camera Deputaților și Senat;
b) numărul de voturi primite la alegerile generale pentru autoritățile administrației publice locale.
(c) în cazul alianțelor politice sau electorale, subvenția se va împărți între membrii alianței după numărul de mandate obținute.

Fiecare român contribuie cu 50 lei

Votul în pandemie îl plătim de 3 ori mai scump decât votul la localele precedente din 2016. Și asta nu doar din cauza coronavirusului. Anul acesta, fiecare român, indiferent dacă și-a exprimat sau nu opțiunea electorală, va contribui cu aproximativ 50 de lei. O cifră raportată la o populație estimată de 20 de milioane de locuitori, care în realitate este mai mică.

În cursa alegerilor locale din 27 septembrie sunt înscrişi sute de mii de candidaţi pentru cele 41 de posturi de preşedinţi de consilii judeţene, 3.200 de primari şi 40.000 de consilieri locali.