Recent a fost atins un nou record pe piaţa operelor de artă din România: un tablou de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat la licitaţie pentru 230.000 de euro. În ultimii doi ani, investiţiile în artă s-au dovedit dintre cele mai profitabile, oferind un câştig mediu anual de circa 35%, potrivit indexului casei de licitaţii de artă Artmark.

Nicolae Tonitza, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Ştefan Lucian, Iosif Iser sunt artiştii care se vând cel mai bine, spun specialiştii. "Este greu să vorbim despre câştiguri anuale, pentru că arta prespune o investiţie pe termen lung", a declarat Luminiţa Ghilduş, preşedintele casei de licitaţii Goldart, pentru EVZ.

Pe termen mediu, operele de artă au adus şi câştiguri de 6-7 ori peste valoarea investiţiei. "În 2005 un Petraşcu se vindea cu 4.500-5.000 de euro, iar acum preţul a ajuns la 30.000-40.000 de euro". La fel de rentabilă poate fi investiţia într-un artist mai puţin consacrat. "Am avut opere de artă ale unor artişti mai puţin cunoscuţi, cum ar fi Tia Peltz, evaluate la circa 1.000 de euro, scoase la licitaţie la 500 de euro şi care s-au vândut cu 2.500 de euro. La următoarea licitaţie artistul şi-a menţinut ritmul de creştere", a spus Mihai Stomff, directorul comercial al casei de licitaţii Artmark.

Unde şi cum poţi investi

Până acum, licitaţiile au fost cea mai la îndemână modalitate de a investi în artă. În circa două săptămâni, românii vor avea la dispoziţie şi o nouă formă de plasament în opere de artă, prin intermediul Fondului de investiţii în artă al societăţii de administrare a investiţiilor Certinvest. Anunţurile privind organizarea unei licitaţii sunt postate pe siteurile caselor de licitaţii.

Pentru participare nu se solicită de regulă nicio garanţie, iar înscrierea se face pe baza buletinului. Odată ce a achiziţonat bunul, cumpărătorul plăteşte valoarea acestuia şi achită casei de licitaţii un comision. De exemplu, la Goldart acesta este de 15,5 % din valoarea achiziţiei, iar la Artmark de 20%, care poate scădea în funcţie de numărul de obiecte şi de suma la care s-a făcut adjudecarea. Termenul în care trebuie achitate bunurile este de obicei şapte zile de la licitaţie.

Dacă obiectul nu este achitat, casa de licitaţie îl repune în vânzare, iar cel care a promis că îl cumpără plăteşte comisionul, chiar dacă nu achită preţul operei de artă. Dacă la licitaţie un bun poate fi achiziţionat cu doar câteva sute de euro, pentru participarea la fond este necesară o investiţie minimă de 5.000 de euro. Potrivit reprezentanţilor fondului, pla samentul este adresat românilor cu venituri mari. "Durata fondului de investiţii în opera de artă este de trei ani, cu posibilitatea prelungirii cu încă 12 luni".

Fondul estimează însă că va face plăţi către investitori începând cu cel de-al doilea an de la lansare, pe măsură ce operele sunt valorificate, ne-a spus Eugen Voicu, preşedintele Certinvest. Ta xele practicate de Certinvest vor fi comunicate după ce fondul va primi autorizarea de funcţionare. "Răscumpararea înainte de momentul lichidării fondului presupune plata unui comision substanţial", atrage atenţia preşedintele Certinvest.

SFATURI

Ce le recomandă specialiştii investitorilor

  • Casele de licitaţii garantează autenticitatea operelor de artă scoase la vânzare şi fac o selecţie riguroasă a acestora. Specialiştii din piaţă atrag însă atenţia că orice achiziţie făcută de necunoscători, fără a cere în prealabil opinia unui consultant în artă, ar putea genera chiar o pierdere pentru investitor, în ciuda câştigurilor mari obţinute la nivelul pieţei.
  • În plus, preţurile de pe piaţa de artă au urcat în ultimul timp şi datorită crizei.
  • Arta reprezintă un plasament-refugiu în perioada crizei, când pieţele financiare fluctuează şi par nesigure.
  • O revenire a plasamentelor clasice pentru investiţii ar putea diminua randamentele generate de operele de artă.
  • Cele care îşi vor păstra valoarea vor fi doar operele de mare valoare şi tocmai de aceea achiziţiile trebuie alese cu mare atenţie, spun specialiştii.


PERSPECTIVE

Cel mai bine vândute opere de artă de la noi

Nicolae Grigorescu este de departe cel mai bine vândut artist român pe piaţa locală. Acestuia îi aparţin singurele două lucrări de artă care au fost ad judecate în România cu cel puţin 200.000 de euro: "Cârciumă la Rucăr" (230.000 de euro) şi "La marginea pădurii" (200.000 de euro), potrivit casei de licitaţii Artmark, organizatoarea licitaţiei.

Înainte de stabilirea acestui dublu record, cea mai scumpă operă de artă vândută la noi aparţinea tot lui Grigorescu, cu tabloul "Păstoriţa", care s-a vândut cu 175.000 de euro în iarna anului trecut. Mihai Stomff spune că, de regulă, procentul de vânzare este cuprins între 70 şi 90% din operele licitate. Potrivit unui index realizat de Artmark, piaţa locală de artă a atins, în 2010, o valoare de circa 7-8 milioane de euro, în creştere de la 3,7 milioane de euro în 2009. În acest an, valoarea pieţei ar putea urca la 10-15 milioane de euro, potrivit aceleiaşi surse.

Stomff spune că piaţa locală, ca şi valoarea operelor de artă ale artiştilor locali au perspective bune de creştere, ţinând cont de faptul că artişti de o valoare similară din ţările din jur au opere care se vând deja cu peste un milion de euro, în timp ce la noi valoarea maximă a ajuns la abia 230.000 de euro. Luminiţa Ghilduş spune că, în ultimii ani, operele unor artişti români prestigioşi au început să participe la licitaţiile in ternaţionale, ceea ce nu se întâmpla anterior. Potrivit specialiştilor, în perioada următoare preţurile operelor de artă ale artiştilor locali pot creşte cu 15-30% pe an.